... or trece de la expunerea obiectiva a situaiei intolerabile la invocarea umanitaii Voi ce-avei ingropat aici Voi grau Dar noi stramoi i tai, Noi mame i surori i frai! In laturi venetici !Pamantul nostru-i scump i sfant, Ca el mi-e leagan i mormant, Cu sange cald l-am aparat, i cate ape l-am udat Sint numai lacrimi ce-am varsat Noi vrem pamant .Pamantul se identifica cu ara, cu istoria ei, udata cu sange de aran i cu lacrimi de suferina. Aceasta este ideea ce motiveaza i ameninarea prevestitoare de inevitabila rasturnare a ordinii sociale, mania robilor ce nu mai pot rabda Cand nu vom mai putea rabda, Cand foamea ne va rascula, Hristoi sa fii, nu vei scapa Nici in mormant!.Patetica, rascolitoare prin mesajul ei, poezia a devenit populara prin rapida ei raspindire, ea a intreinut o stare de spirit ce a facut explozie in istoria razvratirilor araneti, cu pojarul intins al anului 1907. Rasunetul acestui manifest clocotitor de ura impotriva tiraniei a fost, de altfel, mondial. El a strabatut, tradus in diferite limbi, Frana, Belgia, Spania, agitand aranimea asuprita de pretutindeni.In Doina, tonul e mai potolit i la prima vedere s-ar parea ca poetul vrea doar sa explice semnificaia acestui cantec al poporului. Dar, ca in poezia populara, in Doina lui Cobuc este plansul unui neam intreg. Personificata cu chip de copila, ea intampina pe fete in faptul serii, la izvor, i le invaa ce e iubirea mangaie instrainarea flacaului plecat la oaste, alina durerea plugarului slabit de-amar i frant ea nate poezie din farmecul amurgurilor, din zgomot de paraie asculta glas de codru i spune munilor durerea prin jalnice cantari ea belstema i strange in codru, noaptea, sub brazi, pe langa foc ..., pribegi de bir i claca .O singura data se bucura doina, atiunci cand haiducii, sssssssss ei, razbuna suferinele indurate de popor din partea exploatatorilor Grabit, cand prind ei puca, Scoi plumbii de la brau Iar cand ochesc, cu hohot Tu razi, caci plumbii moi S-au dus in piept de-a dreptul Spurcatului ciocoi .Ura impotriva ciocoilor ramane laitmotivul poeziei de revolta sociala la Cobuc. In poezia Hora, publicata in Semanatorul in 1902, flacaul care joaca nu are decat o singura ciuda, pe ciocoi. De aceea ii exprima dorina de a se rafui cu el M-a plesnit i ieri cu biciul, Ici gramad-a vrea sa-l pui Jos pe podini ca ariciul, i sa-i joc, ca azi la nunta, Care sarba-i mai marunta Pe spinarea lui !.unoscuse greul muncii de pe ogoa aspect de instrument de exploatare i oprostru-i scump i sfant, Ca el nd l-am aparat, i cate ape l-auea beatiunci cand haiducii, frtaii in Saaaaaaaa.TUr0PXiI JasJaasJaassasJaaJaaaaUbF,e0Pa
aKaiNormlaa,i,Cmsor 1UsckAiBekezds alap-bettpusaaa JQp ... Download