... in haine de ocnas, cind imbracat militar, dar totdeauna gata sa-l ucida. Punctul culminant si deznodamintul conflictului, prezentate in capitolul al treilea , il reprezinta momentul intilnirii reale dintre cei doi frati. Cind popa Inacu ii cere lui Stavrache sa-l ajute cu o suma de bani pe care acesta ii delapidase din banii regimentului, hangiul, ajuns la capatul incordarii psihice, inebunneste. Replica lui popa Iancu, usor modificata fata de aceea din starile halucinatorii ale lui Stavrache Ma credeai mort, nu-i asa , vine ca o extraordinata lovitura peste mintea buimacita a hangiului. Cu o arta desavirsita autorul analizeaza acum reactiile organice, atitudinea si comportarea eroului. Lantrile cauzale sint intr-o ordine crescinda si radata de la simpla criza, psihologica de la inceput care abia se infiripa, ea se adincese mereu si teptat sus imperiul obsesiilor, conducind la trecerea de la starile halucinatorii la starea explosiva si violenta, premergatoare nebuniei, declansind iremediabil dementa, iar actiunile eroului sint dirijate treptat de presimtirea ca popa Iancu nu e mort, de obsesia intoarcerii fratelui si de starea de violenta din momentul confruntarii directe cu acesta. Autorul prezinta astfel, un caz patologic, o fisa clinica, ce are ca mobil patima inavutirii. Stavrache este, in acelasi timp, un negustor necinstit, avar si nemilos, plasat fiind in contextul unui mediu social, in care setea de imbogatire are consecinte nefaste asupra individului, dezumanizindu-l. Natura joaca si ea un rol important in nuvela. Ea este perceputa atit vizual cit si auditiv. Intimplarile se petrec noaptea si intr-un cadru de toamna si iarna. Personajul principal al nuvelei este surprins atit din perspectiva sugerata prin descrierea cadrului natural, deci din perspectiva povestitorului - narator, cit si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje - prin dialog - si al confruntarii cu sine - prin monolog. ... Download