| |||
Gramatica - substantiv, adjectiv, pronume, numeral, cazuri, figuri de stil, procedee de sintaxa poetica ... numerica , de cate ori crestre sau se repeta o actiuneVerbul este partea de vorbire flexibila care exprima starea sau existentaAdverbul este partea de vorbire neflexibila care sta de obicei pe langa vb si arata locul , timpul , sau modul actiuniiPrepozitia are rol de legatoura numai in propozitie , unde leaga un atribut sau un complement de termenul regentConjunctia are rol de legatura atat in propozitie cat si in fraza , in propozitie leaga doua parti de vorbire de acelasi fel iar in fraza leaga doua propoziti de acelasi felInterjectia exprima o stare sufleteasca sau imita sunete ori zgomote din naturaSubiectul cine predicat Predicatul ce face , cum este , ce este Atributele care , ce fel de , al ai ale a cui , cati , cate . Atributele pot fiiadjectival propriu-zis , adj pronominal , numeral cu val adjectival , vb la participiu sau la gerunziu acordat pronominalverbal prin vb la modurile infinitiv , supin si gerunziu , neacordat adverbial adv sau loc advinterjectional CD pe cine , pe ce CI cui , despre cine , despre ce , la cine , la ce , de ce , pt cine , pt ce , cu ce , impotriva cui , asupra cui CA de cine , de catre cine CCL unde , de unde , pana unde , incotro CCT cand , de cand , pana cand , cat timp , de cand CCM cum , in ce fel , in ce mod , in ce chip , cat , cat de CCSc cu ce scop , in ce scop CCCz din ce cauza , din ce pricina Cazul este forma pe care o ia o parete de vorbire cu flexiune nominala Prepozitile cazurilor Ac de , la cu , pe, spre, sub ,catre , in pentru , despre , dinspre , langa , de pe la , de langa , pe langa , de la , de catre , etc loc prep in afara de , in loc de , fata de , potrivit cu , aproape de , etcGenitiv impotriva , contra , asupra , inaintea , inapoia , imprejurul , etc loc prep in fata , in urama , in spatelr , in dosul , in susul , in afara , , etcDativ datorita , gratie , multumita , aidoma , asemenea , contrar , conform , potrivit Propozitile caoordonatoare intr-o fraza pot fii Copulative atunci cand actiunile exprimate de vb cu functie sintactica de predicat se asociaza .In aceasta situatie raportul de coorodonare copulativa se reazizeaza prin conjunctii si , nici , iar si loc conjuntionale precum si , nu numai , dar si , atat..cat El citeste,1 invata 2 si scrie3 1cu 2 juxt , 2cu 3 conj Adversative , atunci cand continutul propozitilor se opune , fara insa sa se excluda.Coordonarea adversativa se va realiza prin conjunctile dar , insa , ci , iar , si ,si loc conj numai ca si prin juxtapunere alaturare Nu citeste,1scrie2 1-2 juxt Am fost la el 1 dar nu l-am gasit2 Conjunctile si , iar sunt atat copulative sct si adversative Citeste si scrie conj cop Am fost si nu l-am gasit conj advers Citesc iar apoi scriu conj cop Tu ai invatai iar el nu conj advers Disjunctive , atunci cand continutul lor se opune si se elimina reciproc .Coordonatoare disjunctiva in fraza se realizeaza prin conjuctie ori , sau , fie , singureori repetate , si , mai rar , prin juxtaapunere Ori pleci1ori ramai2Vrei , 1 nu vrei 2 bea Grigore agheasma3Conclusive cand cea de-a doua propozitie este concluzia primeiAi intarziat , 1 deci nu mai poti intra 2Acest tip de coordonare se realizeaza prin conjunctiisi locutiuni conjunctionale deci , dar , asadar , asa ca , prin urmare , de aceea , in concluzie , in consecinta , care va sa zica , precum si prin juxtapunereRaportul de subordonare se poate realiza Conjunctii subordonatoare sa , ca , daca , desi , de , ca , sa , incat , intrucat , deoarece , caci , fiincaq ,etcM-a sfatuit 1 sa invata2Loc conj subordonatoare care au in alcatuire de obicei ca un ultim element o conjumnctie subordonatoare , pronume adj relativ sau adv relativ cu toate ca , pana sa , chiar ca , din cauza ca , pt ca sa , de vreme ce , ... Download | |||
| Adauga in favorite | Parteneri | Publicitate | Adauga referat | Contact | |||