... iminutivele exclusiv in momentele de mare intensitate lirica bolnavioara, fluieras, draguta, ciobanel, pentru a spori substanta dramatica a baladei.Raspunsul baciului, construit in partea a trei a baladei, da contur confruntarii omului cu moartea, capacitatii acestuia de a patrunde tainele universului. Acum se structureaza motivul testamentuluisi al alegoriei moarte-nunta.De aici incolo, creatorul popular converteste totul intr-un emotionant monolog liric, prin care ciobanasul isi exprima ultimele dorinte inaintea presupusei morti.Sentimentul de profunda dragoste fata de viata este oglindit de atasamentul fata de indeletnicirea sa. Ciobanul nu isi poate imagina despartirea, chiar si dupa moarte, de stana, oile sau cainii sai.Folosirea paralelismului, evidenta in pasajul fluierelor, este un procedeu caracteristic intregii poezii folclorice. Stihurile sunt acum un fel de refrene, laitmotive ce apar la intervale egale, puse in evidenta anaforica repetarea unor cuvinte la inceputul versurilor a diminutivului fluieras si a adverbului mult.Dramatismul creste, pe fondul unei seninatati a confruntarii omului cu moartea, sentiment izvorat din intelegerea profunda a alcatuirii universului, din experienta mitica, retraita, a baciului moldovean, atingan culmile tragismului in metafora totala, absoluta cu lacrimi de sange.Urmatorul motiv, cel al alegoriei moarte-nunta, adevarat punct culminant, este si partea cea mai concentrata ca substanta poetica.Dorinta ciobanului este ca lumea sa afle ca petrecera sa din viata a fost o nunta, la care insa a cazut o stea semnificand inchiderea perspectivei fericirii. Se mai realizeaza aici si o incarcatura poetica maxima, constand in incifrarea alegorica a unei realitati etnografice mortilor tineri, necasatoriti nelumiti li se organizeaza inmormantarea ca o nunta.Apar acum si simbolorile nelipsite din ceremonialul nuptial mireasa, nasii, preotii, lautarii si nuntasii, ca si obiectele rituale traditionale cununa, lumanarile, ce sunt figurate prin elemente al cadrului natural brazi, paltinasi, munti, pasari si cosmic soarele, luna, stelele. Contopirea cu natura, in virtutea unei vechi credinte traditionale, este sugerata de enumerarea de elemente naturale.Apare insa aici si sentimentul tragic izvorat din neputinta de a stabili dupa moarte legaturi cu mediul uman, reprezentat de mama. Motivul maicutei batrane da glas dragostei si grijei pentru mama pe care nu vrea s-o indurereze. Cunoscand bine semnificatiile, ea nu trebuie sa afle despre caderea stelei, amanunt care i-ar dezvalui imediat realitatea petrecuta.Momentul, dramatic prin excelenta, prilejuieste o descriere portretistica deosebita, ce sporeste lirismul. Poetul popularo evoca pe maicuta intr-o chinuitoare cautare. Gesturile sale Din ochi lacrimandPe camp alergandPe toti intrebandSi la toti zicand sunt expresia iubirii materne. Nu este vorba aici de o mama anume, ci de personificarea dragostei plina de ingrijorare si sacrificiu a mamei eterne.Imaginea mamei este conturata numai printr-un epitet batrana si un detaliu vestimentar ce indica lumea oierilor cu braul de lana. Zbuciumul fiintei indurerate este foarte bine evidentiat de cele patru verbe la gerunziu, aflate in rima, care prin grupul sonor -and, sugereaza un lung geamat dureros. Efectul este impresionant din punct de vedere stilistic-eufonic si da motivului o functie estetica.Portretul ciobanul, de o frumusete parca ireala, este comunicat in text prin intermediul stilului direct, transfigurat de sentimentele mamei. El exprima idealul de cuceritoare barbatie pe care si l-a format, de-a lungul veacurilor, poporul nostru Mandru ciobanelTras printr-un inelFetisoara luiSpuma lapteluiMustacioara luiSpicul grauluiPerisorul luiPana corbuluiOchisorii luiMura campului. Frumusetea fizica a ciobanasului este o completare a frumusetii morale. Iubirea de natura, dragostea de viata, de munca zilnica, grija cu care se ... Download