... anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este slavit de lenes, un pierde vara impins spre invatatura de mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. Om din doi oameni, framantat din huma din Humulesti, si inzestrat cu har, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane.Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care spune. In aceasta privinta, el se afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El scrie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct Si dupa cum am cinstea sa va spun sau va puteti imagina , Insa ce ma priveste Mai bine sa ne cautam de ale noastre.O alta trasatura a operei Amintiri din copilarie este dinamismul anecdotic, uluitoarea navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar fi D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost, pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor.Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.Creanga isi pastreaza in Amintiri din copilarie, ca si in povesti, placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent cu rare momente de seriozitate nostalgica, privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu-se.Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa, mucalita, intr-o siretenie a frazei, in care cazi ca intr-o capcana. Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il intampina pe Nica strigand He, he! bine ai venit, nepurcele!, boala de care sufera eroul este o cinstita de holera, iar in postura de elev acelasi erou este slavit de lenes.Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze fetele sunt dracoase, iar baietii mangositi, prostalai, ghiavoli, hojmalai etc.Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul Tot patitu-i priceput, Ursul nu joaca de buna voie etc.Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica fata Irinucai era balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa, prin nume sau porecle amuzante Traznea, Gatlan, Chiorpec, prin autopersiflare Nica era slavit de lenes sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. Limbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.Cuvintele cele mai numeroase din Amintiri din copilarie sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme lipsesc aproape complet neologismele.Creanga nu povesteste rece, indiferent el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Autorul isi marcheaza participarea sufleteasca prin in ... Download