... erbicioare o intreaga arta culinara ne trimit la foame din HARAP-ALB .Costite de porc afumate ,chiste si buft umplut trandafir usturoiet, slanina de cea subtire ,facute de casa .taiete la un loc ,fripte- tigaie cu mamaliguta calda se duc unse pe gat.Copii manca covrigii roscovele si mere domnesti. Valoarea documentara a operei relevata prin graiul moldovenesc coloreaza timpul si locul prin cantecele si jocurile de sarbatori doina,corabeasca, mariuta, horodinca, alivencile, tiitura, ca la usa cortului. O caracteristica a Amintirilor este evocarea lirica, dar si miscarea dramatica. Scriitorul realizeaza scenic intreaga miscare a discursului narativ prin umor, comic de situatie ,comic de caracter si de limbaj.S-a spus ca opera lui Creanga este un imens hohot de ras. Scriitorul rade de slabiciunile firii omenesti. Dialogul presupune prezenta dativului epic bine mi te-am captusit.Stratul dialogat abunda in exclamatii si interogatii subliniind starii afective. Folosirea diminutivelor genereaza ironie si satira culminand cu proverbe si zicatoriharnicut,trebusoara.Proverbele si zicerile sunt introduse prin formula vorba ceea sau vorba canteculuice ti-e scris, in frunte ti-e pus tot patitu-i priceput.Am putea adauga urarile,apelativele,imprecatiiledoamne, cumnatica, hai!manca-v-ar ciuma sa va manance.Structura frazei, dominata de coordonare, prezentul istoric sau dramatic, viitorul popular reveleaza caracterul popular al limbii, sustinut si de vocabularul ce apartine indeosebi graiului moldovenesc, dar si tuturor graiurilor romanesti, deci limbii intregului nostru popor bazaconie, carpanos,dihanie,gligani,matrasi, potaie, sparli, zarghit Iorgu Iordan.Atat Amintirile cat si Povestirile stau sub egida aceluiasi limbaj popular cu nuanta rurala, in timp ce temele sunt de sorginte folclorica, cu circulatie in literatura romana si in literatura universala.. ... Download