... imic mai putfein fenomenalte3, altfel spus, propria-i personalitate creatoare, conditfeia lSItfs24 ui de geniu teen al doilea cte2nd , SItitf75tfs24 folclorul natfeionalSItf75tfs24 , cu grte3dinile lui paradisiace, teencte3rcate de luminte3 tbai balsam, cu fte2ntte2nile-i purificate, de continuu debit, ce sevele-i tbai fructele-i de aur, din care poetul tbai-a nutrit teentreaga sa creatfeie literarte3. tcen alSItfs24 treilea rte2nd, cu alte cuvinte un al treilea izvor al poemului eminescian, SItbtitf75tfs24 Luceafte3rulSItfs24 , este SItitfs24 filozofiaSItfs24 , teendeosebi cea a lui Schopenhauer, privind ilustrarea teoriei despre geniu.tpar ttab Dar punctul de plecare al lui Eminescu teen SItbtitf75tfs24 Luceafte3rulSItf75tfs24 este - dupte3 propria-i mte3SItfs24 rturisire - basmul popular, muntenesc, SItitf75tfs24 tldblquote Fata teen grte3dina de aurtrdblquote SItf75tfs24 , cunoscut poetului din culegerea folcloricte3 a germanului Kunisch, alcte3tuitte3 teen urma unei cte3lte3torii pe care aceste o fte3cuse, teen tdete3rile Romte2ne. Mte3rturisirea sau teensemnarea lui Eminescu stte3 teenscriste3 pe fila 56 a Manuscrisului 2275 tbai este reproduste3 de Perpessicius teen M. Eminescu - Opere, II, 1943, pag. 403.tpar SItitf75tfs24 ttab tldblquote tcen descrierea unui voiaj teen tdete3rile romte2ne, germanul K. povestetbate legenda Luceafte3rului. Aceasta este povestea. Iar teentfeelesul alegoric ce i-am dat este cte3 dacte3 geniul nu cunoatbate nici moarte tbai numele lui scapte3 de noaptea uitte3rii, pe de altte3 parte aici pe pte3mte2nt nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-a pte3rut cte3 soarta Luceafte3rului din poveste seamte3nte3 mult cu soarta geniului pe pte3mte2nt, tbai i-am dat acest teentfeeles alegoric.trdblquote SItfs24 tpar SItf75tfs24 ttab Basmul de la care pleacte3 poetul SItbtitf75tfs24 Fata din grte3dina de aurSItf75tfs24 tbai pe care teel prelucreazte3 teen versuri povestetbate despre o preafrumoaste3 fatte3 de teempte3rat, pe care tatte3l ste3u o tfeinea teenchiste3, spre a o feri de privirile muritorilor tbai de ispitele lumii, teentr-un palat construit numai din marmurte3, aur, argint tbai pietre scumpe, ce se afla teentr-o SItitf75tfs24 tldblquote vale stearpte3trdblquote SItf75tfs24 , unde stte2nci de pazte3 teenconjurau mte3reatfea adte2ncime. Palatul era pte3zit de un fioros balaur. Dar vestea despre frumusetfeea fte3rte3 de seamte3n a fetei de teempte3rat, care stte3tea aici teenchiste3 teempreunte3 SItitf75tfs24 tldblquote cu mai multe soatfeetrdblquote SItf75tfs24 , se rte3spte2ndise repede teen lume. Auzi despre aceasta tbai un fiu de teempte3rat, Florin, care, teendrte3znetfe tbai viteaz cum era, porni teen cte3utarea fetei cu gte2ndul de a-i cuceri inima tbai o rte3pi. Dupte3 multe peripetfeii, el izbutetbate ste3 ajungte3 la palatul SItitfs24 preafrumoaseiSItf75tfs24 din grte3dina de aur tbai ste3 omoare balaurul.tpar ttab tcen acest timp, fata, care stte3tea tbai privea la fereastra palatului, este zte3ritte3 de un zmeu ce cte3lte3torea prin apropiere. Atras de chipul ei fermecte3tor, zmeul se teendrte3gosti de fatte3 tbai se lte3ste3 ste3 cadte3 din teente3ltfeimile cerului teen palat, lute2nd chipul unui tte2nte3r de o rarte3 frumusetfee, care mte3rturisi fetei iubirea lui tbai o rugte3 ste3-l urmeze teeSItfs24 nSItf75tfs24 tfeinuturile nemuririi. Fata teenste3 refuzte3 ste3-l urmeze, certe2nd ste3 devinte3 el muritor, ca orice alt pte3mte2ntean, dacte3 vrea ste3-l teendrte3geascte3.tpar ttab tcentre timp, teetbai fte3cu aparitfeia feciorul de teempte3rat, Florin, de care fata se teendrte3gostetbate de teendatte3 tbai se laste3 rte3pitte3 de eSItfs24 l.tpar SItf75tfs24 ttab Zmeul, c ... Download