... ltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 1SItrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 tf36tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 . Modalitate artisticte3 prin care autorul prezintte3 trte3ste3turile fizice tbai psihice care definesc un personaj teen individualitatea sa ori teen ceea ce teel integreazte3 unei categorii mai largi. Caracteriyarea se poate realiza prin doute3 procedee fundamentale caracterizare directte3 de cte3tre scriitor, de cte3tre un alt personaj sau de cte3tre personajul teensutbai prin autocaracterizare, precum Nicte3 teen SItrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 titf36tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid62122
8 Amintiri din copilte3rieSItrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 tf36tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 tbai caracterizare indirectte3 prin actfeiune, prin ceea ce spune prin limbaj modul teen care spune, vezi personajele lui Caragiale, prin intermediul raportului dintre ce declarte3 tbai cum actfeioneazte3, prin mediul teen care trte3ietbate romanul balzacian, prin numele personajelor de exmplu, comediile tbai schitfeele lui I.L. Caragiale, prin monologul interior, prin intermediul naturii personajele sadoveniene. De cele mai multe ori personajele principale sunt caracterizate atte2t direct, cte2t tbai indirect. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 2SItrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 tf36tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 . Procedeu al analizei literare prin care se identificte3 tbai se prezintte3 trte3ste3turile de caracter ale unui personaj, atbaa cum apare el teentr-o operte3 literarte3.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 tpar Stpardtplain tltrparts1tqj tli0tri0tkeepntidctlpartaspalphataspnumtfaautotout
linelevel0tadjustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 tabtaf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tbtfs24tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangf
enp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid621228 Catharsistpar Stpardtplain tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 tpar SItrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 tf36tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid621228 Concept estetic care exprimte3 purificarea contbatiintfeei de orice pasiune, prin arta tragediei. Formulat pentru prima oarte3 de Aristotel, cu sensul de actfeiune de medicatfeie care se aplica teen antichitate cu ajutorul muzicii, la vindecarea unor cazuri de extaz sau entuziasm orgiastic. Unele opinii platonice tbai pitagoreice considerau cte3 melodiile, teendeosebi cele t84entuziastet94, pot provoca o teente3ltfeare a emotfeiei, cte3reia teei urmeazte3, teen mod necesar, o descte3rcare a preaplinului afectiv, deci o reducere sensibilte3 a afectelor. Aristotel observte3 cte3 nu numai exaltatfeii pot fi eliberatfei de zbucium prin muzicte3, ci tbai cei stte3pte2nitfei de alte afecte ca frica, mila. taai teen vechile practici mistice, actfeiunea catharticte3 a muzicii era un lucru obitbanuit. Misterele, ca de pildte3 cele dionisiace, teen timpul cte3rora se intonau melodii t84entuziastet94, erau socotite cathartice. Platon este singurul care aplicte3 termenul la artte3. tcen Szmposion tbai Phaidros, relevte3 valoare erosului generator de trte3iri estetice prin care suferintfea se preschimbte3 teen bucurie a creatfeiei. Platon condamnte3 arta teentemeiatte3 pe pornirile iratfeionale ale sufletului fiindcte3 excitt ... Download