... a lui Arghezi impotriva Tatalui, al lui Dumnezeu cel vechi care s-a retras, s-a ascuns si parasit omul. Acesta e singur cu puterile sale. El este noul Prometeu el creeaza lumea. Arta purcede din el si in aceasta ipostaza de creare a unei lumi noi, de depasire a conditiei creaturale, el sfideaza divinitatea, luand vecia drept complice. Arta are posibilitati nelimitate si prin ea poetul se identifica ca divinitatea. In final poetul isi doreste pierirea dar numai in ipoteza in care are loc pierirea lui Dumnezeu in el.Psalmul II. - Sunt vinovat ca am ravnit este lupta poetului cu Divinitatea, incercarea sa de a-l rasturna. Finalul poeziei bi-am auzit cuvantul, zicand ca nu se poate , este intr-un fel un raspuns, exprima o interdictie declarata neaga nu numai jindul omului dupa bunurile lumii acesteia, ci si insasi ravna poetului de a-si apropia Cuvantul. Revolta din Psalm I inseamna sfiderea Creatorului, asumarea orgolioasa a demnitatilor acestuia. Marele Pacatos din Psalm II nu e artistul manat de o nelinistita patima cereasca ci faptura aventuroasa a riscurilor extreme, razvratitul, care incearca imposibilul.In Psalmul III. Tare sunt singur, Doamne, si piezis! poetul se simte insingurat si parasit. Dumnezeu ascuns, mut, inexistent il condamna la singuratate, impotriva careia se revolta cerand din partea Divinitatii un semn care sa-i indemne pasii. Daca in primii trei Psalmi, poetul se razvratea impotriva divinitatii in Psalm IV Ruga mea e fara cuvinte poetul ne prezinta confruntarea sa cu Logosul, cu Dumnezeu - cuvantul. Chemarea sa dubla ca profet si poet este condamnarea sa. Toate ambivalentele, ambiguitatile si paradoxurile naturii sale isi au sorgintea in aceasta criza originara a Cuvantului. Psalm IV este expresia unei disperari a cugetului, privind existenta insasi a eului.Psalm V. Nu-ti cer un lucru prea cu neputinta este un apel al inteligentei desnadajduite. Prezenta sacrului este singurul sau dar ravnit. Invocarea lui este o incercar ... Download