... erar.In ce privete titlul semnifica o motenire lasata urmailor. Testamentul se formeaza de obicei spre sfaritul vieii sau al inchegarii unei opere. Paradoxal la Arghezi testamentul este aezat in deschiderea directoare ale creaiei sale. Este in acelai timp un masaj transmis prin vreme generaiilor viitoare cat i propriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii viei.Poezia Testament cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim1. legatura dintre generaii i responsabilitatea urmailor faa de inaintai. Scriitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa motenire Drept bunuri, dupa moarte,Decat un nume adunat pe-o carte,acesta fiind creaia artistica, dar cartea este pentru ei hrisovul cel dintai, i in acelai timp un punct final, dar i o treapta in urma careia se aterne un lung trecut de truda i suferina, o adevarata istorie. Faa de aceasta istorie a durerii multiseculare creaia poetica reprezinta clipa ateptata al implinirii. Ea este de fapt sublimarea prin arta a muncii i umilinei indurate de generaiile de arani care l-au precedatCa sa schimbam, acum, intaia oara,Sapa-n condei i brazda-n calimaraBatranii-au adunat, printre plavaniSudoarea muncii sutelor de ani.Aceasta carte este ieirea la lumina din negura trecutului cu indarjire i indrazneala, este expresia unui act de razbunare, mouind de demult i izbucnind in slova de foc a poeziei. Din amintirea i indatorirea faa de strabuni poetul faurete un idol, un DumnezeuAm luat cenua morilor din vatrai-am facut-o Dumnezeu din piatra,Hotar inalt, cu doua lumi de poale,Pazind in piscul datoriei tale.De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintailor, cartea devine act de pedepsire, de razbunareDurerea noastra surda i amaraO gramadii pe-o singura vioara,Pe care ascultand-o a jucatStapanul, ca un ap injunghiat.Poetul nu vorbete in numele sau, ci in numele neamului de iobagi. Izbavirea i razbunarea strabunilor de faptE-ndreptairea ramurei obscureIeita la lumina din padure.Inelesul adanc al carii nascut din osanda i manie acumulata scapa omului comun netiutor i nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde in adancurile ei. Versurile sunt metaforice, iar metafora se bazeaza pe verbul de aciune numele este adunat pe-o carte, seara este razvratita, cuvintele sunt framantate, ocara se toarce, osemintele sunt varsate.2. izvorul i natura limbajului poetic, modalitaile de expresie literara, lupta cu materia limbii. Lexicul poeziei are precizata sursa i anume limba popularaDin graiul lor cu-ndemnuri pentru viteEu am iscat cuvinte potrivite.Aceasta limba a fost folosita de strabuni. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. Poetul a selectat acele cuvinte capabile sa exprime durerea vieii inaintailor cand afirmaFramantate mii de stapaniLe-am prefacut in versuri i icoane.Arghezi ii exprima preferina pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor. Criteriul selectiv are rolul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi i ideea de vechime. Vocabularul folosit sugereaza suferina. Avem cuvinte rapi, branci, gropi adanci.Zona de cuvinte definete lumea artei. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice hrisov, se folosete verbul a cunoate cu sensul de a tie. Avem forme regionale sarica, se folosete pronumele personal care insoete verbele la perfectul simplu caracteristic graiului oltenesc, stramoii poetului fiind olteni, facui, gramadii. Lumea despre care vorbete poetul este o lume cu sarici a caror proveniena dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcu pe branci, prin rapi i gropi adanci. Limba sugereaza ideea de cazna, de eforturi netiute, dar i de impotrivire tenace i surda. Glasurile care au amuit au fost de raspundere faa de strabuni. Osemintele, cenua devin simbolul nazuinelor neimplinite i care ii cer implinirea prin opera poetului. Prin creaia ... Download