... ul oriental venea din contactul cu poezia franceza, indeosebi cu cea parnasiana i simbolista.Meka i Meka conine o parabola dictata de inspiraia cu limba de foc intr-o noapte de decembrie, cu ger i zapada, a unui poet sarac i in dezacord cu lumea guvernata de vanitate i aur. Scrierea in proza valorifica o legenda orientata in care Mahomet Ben Hassan - Ben Ali lasa cu limba de moarte fiului sau Ali recomandarea de a nu se abate niciodata in viaa de la calea cea dreapta. Il sfatuiete, totodata, sa se duca, aa cum trebuie sa faca orice credincios musulman, la cetatea sfanta Meka, pentru a putea obine astfel iertarea pacatelor. Ascultand de indemnul parintelui sau Ali pornete in pelerinaj la Meka, insoit de un mare convoi de camile i servitori, cu multe provizii de drum, hotarat sa strabata pustiul arab pe drumul cel drept. In acelai timp, spre aceeai inta pornete i Pocitan-Ben-Pehlivan, un ceretor respingator la infaiare. Dei este invitat de Ali sa mearga in fastnosul sau convoi, Pocitan refuza, alegand, spre a ajunge la Meka, nite cai ocolite dar mai uor de strabatut. Ali ii continua insa drumul prin pustiu dar marile dificultai ale calatoriei nu pot fi invinse i convoiul piere, oamenii i camilele murind rand pe rand, pana cand emirul, sleit de puteri i ramas singur, moare i el, inainte de a-i fi putut vedea visul cu ochii, caci imaginea Mekai ramane o iluzie inelatoare ca fata morgana. In schimb, hidosul Pocitan-Ben-Pehlivan ajunge la cetatea sfanta. In timp ce emirul trece pragul Mekai cereti, Pocitan trece pragul Mekai pamanteti i de aici i titlul poemei in proza Meka i Meka.Dupa 11 ani, Macedonski revine asupra subiectului i, decantand in materia parabolei in Romanul noi inelesuri simbolice, da natere celei mai valoroase dintre Nopile sale.Din aceasta parabola, poetul a dezvoltat in magistralul sau poem ideea fundamentala a statorniciei credinei intr-un ideal, al caii drepte, neabatute a omului superior hotarat sa infranga toate piedicile care i-ar sta in cale. In viziunea unei cetai care-i indeparteaza zidurile dinaintea emirului dornic de a ajunge la ea, vedem tragedia idealului in veci neatins. Poezia simbolizeaza drama geniului, asemenea Luceafarului eminescian, intr-o evocare de elevata inflacarare, reprezentativa pentru intreaga concepie a poetului i, poate i mai mult, pentru drama propriei sale existene, fascinata de vis, himera i ideal, irealizabil ca orice absolut. Cu alte mijloace, cei doi poei inrudii pana la un punct i prin substana esteticii romantice, difereniaza, fiecare in felul sau, etica omului de geniu de cea a oamenilor de rand. Emirul alergand de-a lungul imensitaii deertului arab este simbolul foarte limpede al sufletului omenesc insetat de absolut, atras de o sfanta cetate a idealului, care in poemul macedonskian este Meka.Structura poemului se organizeaza in funcie de aceste coninuturi, pe trei momente principale sau, altfel spus, pe doua pari legate intre ele de motivul inspiraiei. In aceasta poezie, poetul surprinde deopotriva, prin alternarea continua a planului real cu cel fantastic i tendina sociala, protestatara, provocata de soarta tragica a geniului in societatea care folosirea refrenului.aaa a!asaaaaabcjkislmiIvqlgbsXsacsacsacsacsacsacsacs ... Download