... aàae-eagàJACCCsagTDAAMihai EminescuDorinaPoezia a aparut in Convorbiri literare la 1 septembrie, 1876. Prin atmosfera, tonalitate, sentimente, poezia aparine primei perioade de creaie, primei etape a liricii erotice.Poezia respecta momentele semnificative, specifice poeziilor erotice de tineree. Sentimentul dominant este dorina, materializata numai pe planul posibilului, al ipoteticului.Verbele la viitor edea-vei, or sa-i cada sugereaza faptul ca iubirea nu este o realitate ci o aspiraie spre implinire.Prima strofa fixeaza cadrul natural i cuprinde chemarea iubitei in mijlocul naturiiVin-o-n codru la izvorul,Care tremura pe prund,Unde prispa cea de brazdeCrengi plecate o ascund.Verbul la imperativ vin-o exprima intensitatea chemarii, a dorinei.Cadrul naural se constituie numai din trei elemente, dar sugestive izvorul care tremura pe prund personificare, prispa cea de brazde metafora, crengi plecate metonimie.In urmatoarele trei strofe poetul exprima ateptarea infrigurata a iubitei, intalnirea i jocul eroticFruntea alba cu parul galbenPe-al meu bra incet s-o culci,Lasand prada gurii meleAle tale buze dulciIncepand cu strofa a doua se remarca o succesiune de verbe la viitor i la conjunctiv prin care jocul erotic este proiectat in planul posibilului, al aspiraiei.Tot prin aceste verbe se reconstituie un ritual al intimitaii.Strofa urmatoare prezinta cufundarea intr-o stare de reverie, de visVom visa un vis ferice,Ingana-ne-vor c-un cant.Singuratece izvoare,Blanda batere de vant.Se remarca in aceasta strofa legatura stransa dintre sentimentul iubirii i sentimentul naturii.Eminescu folosete epitete puine, dar sugestive blanda batere de vant, vis ferice, singuratice izvoare epitete tipic eminesciene.Ultima strofa cuprinde desprinderea de realitate, cand eul poetic traiete sentimentul implinirii prin iubire. I in aceasta strofa este prezenta consonana acordul dintre starea sufleteasca a poetului i naturaAdormind de armoniaCodrului batut de ganduri,Flori de tei deasupra noastraOr sa cada randuri-randuri.Interferena planului uman cu cel natural se realizeaza printr-o personificare cu valoare de metafora adormind de armonia codrului batut de ganduri.Codrul batut de ganduri introduce o nota meditativa, reflexiva, astfel codrul pare o fiina, care mediteaza asupra povetii de iubire.Ultima strofa sugereaza venicia naturii i dorina omului de a gasi o cale de acces in eternitate, prin contemplaie, prin trairea sentimentului de iubire, in stransa legatura cu sentimentul naturii.Lexicul poetic este alcatuit din cuvinte i expresii obinuite. Exprimarea poetica se caracterizeaza prin naturalee i simplitate.Ritmul este trohaic, iar masura de 7-8 silabe.PAGE PAGE 1i47aaaaaBaRAp1a ... Download