... mana este teenzestrata cu puternice capacitati functionale ce fac posibila emergenta unei functii simbolice generale, din care limbajul nu ar fi decte2t un aspect.tpar ttab Limabajul este o activitate umana de comunicare prin intermediul limbii. Dar natura limbajului, respectiv a limbii, nu poate fi elucidata fara sa se precizeze care este continutul comunicarii verbale. Desi limbajul se afla teen relatii strte2nse cu toate procesele si teensusirile psihice ale omului, inclusiv cu cele mai simple senzatiile si perceptiile, totusi cercetarile psihologice au stabilit de multa vreme ca principalul continut al comunicarii verbale teel formeaza gte2ndirea.tpar tpar Stpard tqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itbtf37tfs28tultlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins
rsid8401541 Tulburari ale limbajului afazia oral sau scris ca urmare a unor leziuni a emisferei cerebrale dominantetpar Stpard tqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid8
401541 tpar Laturizarea caracteristica anatomofunctionala rezultte2nd din asimetria celor doua emisfere cerebrale, numita si dominnta cerebrala sau specializare emisferica desi asimetrica a fost gasita teen regini ale diencefaluilui si mezencefalului. Punerea teen legatura a unei tulburari a limbajului fara tulburarea comprehensiunii, cu o leziune care afecteaza la baza celei de-a treia circumvolutiuni frontale, apoi punerea teen legatura a unei tulburari ale comprehensiunii fara tulburari circulatorii, cu o leziune catre partea posterioara a primei circumvolutiuni temporale, urma sa conduca la o concetie asociationosta a diferitelor forme de afazie, dupa un model produs de L. Lichtein 1885. Acest model, criticat sau criticabil, propune o reperare semiologica eficace si o terminologie general acceptata.tpar Stpard tqj tfi720tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin
0titap0 Itf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid8
401541 Ariile lui SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 Broca si ernickeSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036t
insrsid8401541 sunt considerate sediul imaginilor motrice si auditive ale cuvintelor aria lui enicke este legata printr-un fascicol asociativ de aria lui Broca, pe care o controleaza. O leziune care afecteaza una sau alta din cele doua arii se afla la originea uneia sau alteia din cele doua forme cronice de afazie.tpar Itpntexttpardtplaintitf3tfs28tlang1036tlangfe1033t
langnp1036 tlochtaf3tdbchtaf0thichtf3 tb7ttabSStpard tqj tfi-360tli360tri0tidctlparttx360Ittpn tpnlvlbodytilvl0tls1tpnrnot0tpnf3 Itpntxtb tb7SStnooverflotfaromantls1trin0tlin360titap0tpara
rsid8401541 Ititf37tfs28tultlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins
rsid8401541 Afazia lui BrocaSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tin
srsid8401541 definita prin tulburari ale producerii limbajului perturbari articulatorii, stereotipuri, reduceri si chair suprimari ale discursului caracterizata si printr-o comprehensiune verbala prezervata sau cel putin alterata numit initial SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 afemieSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036ti
nsrsid8401541 si SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 afazieSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036ti
nsrsid8401541 SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 motorie. SItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid
8401541 e legata de o leziune a portii postero-inferioare sau baza a celei de-a treia circumvolutiuni frontale, numita aria lui Broca. Sediul acestei leziuni la nivelul emistefei stte2nga l-a condus pe P. Broca la descoperirea laterizarii cerebrale, descoperire atribuita lui SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 M. Dax.SItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins
rsid8401541 tpar Itpntexttpardtplaintitf3tfs28tlang1036tlangfe1033t
langnp1036 tlochtaf3tdbchtaf0thichtf3 tb7ttabSStpard t ... Download