... in forma opiniei sau actiunii, nu exista o concordanta perfecta si neconditionata.Datorita functiei reglatorii a constiintei, in structura caracteriala se elaboreaza un mecanism special de comutare, care face posibila disocierea temporara si periodica intre planul intern al convingerilor si atitudinilor in planul extern al opiniilor si actiunilor.Apare astfel dedublarea, subsumata fie conformismului, fie negativismului.In limite rezonabile, dedublarea are o valoare adaptativa, ea realizand acel compromis convenabil intre individ si societate.Cand se impune ca trasatura dominanta, se transforma intr-o frana in calea unei interactiunii optime intre individ si cei din jur.Atunci cand ea se subordoneaza conformismului poate fi benefica d.p.d.v. social, dar defavorabila pentru individ, iar cand se subordoneaza negativismului poate fi favorabila individului, dar repudiata social. Dupa obiectul de referinta, atitudinile se impart in 2 categoriiatitudinile fata de sineatitudinile fata de societateAtitudinile fata de sine reflecta caracteristicile imaginii de sine, elaborate pe bazaautoperceptiei si autoevaluariia perceptiei si evaluarii celor din jur Ele se diferentiaza si se structureaza la 2 nivelurisegmentarglobal.In primul caz vom avea atitudinea fata de Eul fizic, de Eul psihic si cea fata de Eul social.In cazul al doilea, este vorba de pozitia globala pe care o adoptam fata de propria P in unitatea componentelor sale bio-psiho-sociale. La diferiti indivizi, ea se poate structura pe grade de autoevaluare diferiteautoevaluare obiectiv-realista, asigura cele mai bune premise psihologice de relationareautoevaluare in hiper supraestimare, induce trasaturi etichetate de cei din jur ca negative aroganta, dispret, complex de superioritate si creeaza serioase probleme de adaptare la grupautoevaluare in hipo subestimare, favorizeaza trasaturi caracteriale nefavorabile pentru sb. modestie exagerata, neincredere in sine, complex de inferioritate.Atitudinile fata de societate se diferentiaza si se individualizeaza potrivit diversitatii ,,obiectelor si ,,situatiilor generate de realitate.Astfel putem delimitaatitudinea fata de muncaatitudinea fata de normele, principiile si etaloanele moraleatitudinile fata de diferitele institutii familie, scoala, armataatitudinea fata de structura si forma organizarii politiceatitudinea fata de ceilalti semeni.Semnul si intensitatea acestor atitudini determina valoarea caracterului si potentialul adaptativ al P in sfera vietii sociale.4.Trasaturile caracterialeDescrierea si evaluarea structurii caracterului se bazeaza pe procedeul trasaturilor, alte procedee mai sintetice, de genul celui factorial, fiind mai putin operante, datorita complexitatii deosebite a campului de interactiune a variabilelor psihologice implicate.Atitudinile se exprima cel mai adesea in comportament prin intermediul trasaturilor caracteriale.Trasaturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentale covariante sau ca particularitati psihice ce fac parte integranta din structura P.M. Golu defineste trasaturile caracteriale drept ,,structuri psihice interne, care confera constanta modului de comportare a unui individ in situatii sociale semnificative pentru el.Nu orice trasatura comportamentala poate fi si o trasatura caracteriala.Sunt trasaturi caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerintesunt esentiale, definitorii pentru omsunt stabilizate, durabile, determinand un mod constant de manifestare a individului si permitand anticiparea reactiilor viitoare ale individuluisunt coerente cu toate celelaltesunt asociate cu o valoare moralasunt specifice si unice deoarece trec prin istoria vietii individului.Trasaturile caracteriale ca si cele temperamentale au o dinamica polara, ele formand de regula perechi antagonice egoist-altruist.La fiecare persoana este important faptul ca se intalneste intreaga gama de perechi, dar cu grade diferite ... Download