... exitatea ,,trairilor, ci si toate modurile-de-a-fi in lume intalnirea Eului cu un alt Eu, alteritatea Eului, problematica etica si istorica a omului ajungand in cele din urma la absorbtia constiintei in generalitatea Destinului, Ratiunii, Praxisului.H. EY In realitate nici unul, nici altul dintre ele nu este corect, deoarece nu pp. din pricipiu ,,ideea unei organizari proprii a vietii noastre psihice, primul punct de vedere fiind indiferent fata de articularea partilor la care el ne conduce constiinta este o totalitate abstracta, iar al doilea opunandu-se oricarei inradacinari a constiintei in corp constiinta nu este un fenomen natural.Iata de ce, EY propune o definire complexa a constiintei asigurand astfel unitatea si eterogenitatea fenomenelor de constiinta.,,A fi constient inseamna a trai particularitatea experientei proprii, transformand-o in universalitatea stiintei ei. Cu alte cuvinte, constiinta trebuie descrisa ca o structura complexa, ca organizare a vietii de relatie a subiectului cu altii si cu lumea.In urma trecerii in revista a modalitatilor fiintei noastre constiente fiinta constienta implica o organizare autohtona ea se obiectizeaza si se reflecta intr-un model al lumii dispune de ea insasi in sensul teporalitatii sale este structurata ca o reverberatie a Eului la experientele sa, EY arata ca ,,a fi constient inseamna a dispune de un model personal al lumii.A treia etapa. Se axeaza intr-o mai mare masura pe caracteristicile psihologice ale constiintei.Jean Piaget descrie constiinta ca pe o ,,acompaniatoare a actiunilor, diferentiind o ,,constiinta in act cunoastere anterioara prizei de constiinta de constiinta reflexiva echivalenta cu ceea ce el numea ,,priza de constiinta.Dupa Piaget priza de constiinta inseamna o noua elaborare a cunostintelor prin trecerea de la un plan psihologic la altul din planul actiunii in cel al reprezentarii, de la cel al reprezentarii concrete la cel al reprezentarilor formale.Este vorba despre un travaliu cognitiv, care pp. o sustinuta elaborare. Alti autori pun accentul pe simtire si afectivitateHumphrey ,,A fi constient inseamna in mod esential a avea senzatii adica a avea reprezentari mentale incarcate de afectivitate a ceva ce mi se intampla aici si acum Cei mai multi autori pornind de la premisa ca prin constiinta individul se raporteaza la ceva din afara sa, el fiind ,,constient de, postuleaza intentionalitatea ca una dintre caracteristicile esentiale ale constiintei.Pacherie vorbeste despre ,,psihologia intentionala, acte intentionale.ZLATE defineste constiinta ca o forma superioara de organizare psihica prin care se realizeaza integrarea activ-subiectiva a tuturor fenomenelor vietii psihice si care faciliteaza raportareaadaptarea continua a individului de la mediul natural si socialAstfel se specifica ca sfera constiintei nu se suprapune peste sfera psihicului constiinta este doar o parte a psihicului, cea mai importantasubliniaza functia generala a constiintei integrarea activ-subiectivaprecizeaza finalitatea constiintei adaptarea la mediu.Principalele caracteristici ale re-producerii constiente si functiile care deriva din ele Etimologia cuvantului con-scientia con-science, so-znanie arata ca organizarea constienta este o reflectare cu stiinta, adica acea reflectare in care individul dispune de o serie de informatii ce pot fi utilizate in vederea descifrarii, intelegerii si interpretarii unui nou obiect, fenomen, eveniment.Sub raport psihologic, omul isi da seama de ,,ceva anume si il reproduce in subiectivitatea sa sub forma de imagini, notiuni, impresii.In virtutea experientei anterioare obiectul are un ecou informational in subiect, in sensul ca este constientizat aproape imediat.Reflectarea constienta pp. includerea particularului in general si identificarea generalului in particular.Aceasta particularitate evidentiaza functia informational-cognitiva a constiintei. Prezenta scopului in p ... Download