... semnele au insa o structura comuna asta nu inseamna ca sunt identice un cuvant nu este acelasi lucru cu o fotografie, nici cu o haina sau un semn de circulatie. i totusi, toate acestea pot insemna altceva decat ceea ce sunt ele insele si deci se pot constitui in semne.2.2. Imaginea ca semnIn ceea ce priveste imaginea, in tipologia semnelor, Pierce o va include in clasificarea sa ca pe o subcategorie a icoanei. Putem vorbi de un caracter heterogen al imagini, intelegand prin aceasta felul in care ea reuneste si coordoneaza intr-un cadru fix intre niste limite diferite categorii de semne imagini in sensul teoretic al termenului semne iconice, analogice dar si semne plastice culori, forme, compozitie interna, textura, si semne lingvistice, limbaj verbal. Relatia dintre ele, interactiunea dintre ele, da un sens pe care noi am invatat, mai mult sau mai putin constient, sa-l descifram. 2.3. Imaginile publicitareImaginile publicitare sunt dintre imaginile care se preteaza cel mai bine la analiza. Adesea sinonime chiar cu termenul de imagine, ele constituie un fel de prototip de imagine mediatica, atunci cand este vorba despre mai mult decat o imagine. Ea a fost una dintre primele obiecte de observatie pentru semiologia imaginii de debut a anilor 1960 si care, la randul ei, a introdus un nou arbore teoretic in publicitate.Mai precis, in anii 1960 Barthes elaboreaza mecanismul de functionare a imaginii in termeni de retorica. Propunerea este inca timida, dar Barthes intelege totusi termenul de retorica sub doua aspecte pe de-o parte ca mod de convingere si argumentare ca inventio si pe de alta parte, in termen de figuri stil sau elocutio si acestea legate de imagine. Barthes ii recunoaste imaginii facultatea de a provoca o semnificatie secundara plecand de la o semnificatie primara, de la un semn plin. De exemplu, fotografia semnificant care imi permite sa recunosc tomate, ardei iuti sau cepe semnificati constituie un semn plin un semnificant ... Download