... iilor mici DD death domain - domeniul mortii, DED death efec- tor domain - domeniul efectorului mortii, CARD caspase activation and recruitment do- main - domeniul activarii si recrutarii inhibitiei caspazei. Toate au structura asemanatoa- re, contin sase alfa-catene. Mai bine e studiata procaspaza 8. Agregatul FasL - Fas - FADD Fas - associated DD-protein - procaspaza 8 se activeaza, purtand denumirea de apoptoso- ma Green D.S., 1998 sau semnal-complex, ce induce moartea disc- death-inducing sig- naling complex Peter H.si al, 1997, sau ciaperonine apoptozice Hengartner M., 1998. Procaspazele poseda o activitate proteolitica joasa 1-2 fiind in forma monomerica, concentratia lor in celula e mica. Se considera ca apropierea spatiala la agregarea lor duce la formarea caspazelor active prin auto- sau transscindare. In rezultat, de la procaspaza masa moleculara 30-50 kDa se detasaza domeniul N-reglator, iar restul moleculei diso- ciaza in 2 subunitati mare 20 kDa si mica aproximativ 10 kDa desen2. In continuare are loc asocierea lor in tetramer cu 2 centre catalitice independente, ce apare in citozolul celulei. Sunt descrise si alte cai de activare a caspazei 8. La faza activarii caspazelor initiale viata celulei poate fi pastrata. Sunt descrisi regla- torii, care blocheaza sau accelereaza efectul destructiv al caspazelor initiale.Desen 2. Activarea procaspazelor prin scindare proteolitica in subunitati cu asocierea lor ulterioara. Caspaza 8 activeaza caspaza finala caspaza efector prin proteoliza se genereaza caspaza 3, dupa ce procesul MPC devine ireversibil desen 3. Desen 3. Interactiunea functionala intre caspazele initiale si efectoare finale subfamiliei caspazei 3. Caspaza 2 are doua forme, una ICH-IL initiaza si alta ICH-IS inhiba apoptoza. Substratele intra- celulare nu sunt redate. Caspaza 3 se poate autoactiva, activand alte caspaze si DFF, ce duc la liza ireversibila a DNA in fragmente nucleozomale. 2. In celulele, supuse actiunii inductorului apoptozei, brusc se micsoreaza potentialul membranar, ce duce la majorarea permeabilitatii membranei interne mitocondriale, ca consecinta la formarea porilor. Bernardi P si al. 1998. Deschiderea porilor e determinata de micsorarea cantitatii de glutation redus, NADPH, ATP, ADP. Recent se confirma ca un rol-cheie in apoptoza il poseda mitocondriile. Unul din simptomele cele mai timpurii ale apoptozei e depolarizarea membranei interne mitocon- condriale. Atit apoptoza, cit si depolarizarea membranei mitocondriale se protejeaza prin utilizarea inhibitorilor, ce blocheaza formarea de pori in membrana interna. O analiza minutioasa confirma prezenta unei legi fundamentale, ce are o arie de ras- raspindire majora in lumea animala. Si, in final, se presupune, ca diferite cauze pot provoca apoptoza, insa numai un singur mecanism permite celulei sa-si realizeze ultimatumul mor- tal. Care-i cauza ca celula a ales anume acest mecanism foarte compus de realizare a apop- tozei In 1994 s-a expus ipoteza ca celula aeroba poseda un sistem esalonat de aparare la formarea superoxidului - O.-2. Acest sistem functioneaza in ansamblu cu mecanismele anti- oxidante, ce neutralizeaza superoxidul format sau produsele transformarilor ulterioare. In celulele fara DNA mitocondrial p apoptoza poate fi provocata de factorul necro- tic cancerigen TNF, dar nu de antimicina A. In celulele martor p, ce poseda mitocon- drii cu DNA, ambele substante induc apoptoza. Se confirma ca natura semnalelor primare ce provoaca apoptoza e diferita. TNF e un semnal exterior de autodistrugere, caruia celula se supune. Antimicina A este un inhibitor specific absolut, care blocheaza transportul e- intre hemul bh si citocroma b . Dintre proteinele mitocondriale, ca factori apoptogeni sunt si citocrom c, procas ... Download