... i franceze de dupa 1871 si ale dezinteresului Parisului si Londrei pentru Balcani, singurele tari care puteau reprezenta o contrapondere fata de influenta rusa si frana expansionsmului Petersburgului erau Germania si Austro-Ungaria. In ciuda incordatelor relatii cu Viena, nu numai din pricina Transilvaniei, dar si din cea a chestiunii Dunarii si a raporturilor comerciale, guvernul liberal al lui I.C. Bratianu s-a apropiat treptat de Puterile Centrale, ajungandu-se in 1883 la semnarea unui tratat de alianta cu Austro-Ungaria, la care au aderat apoi Germania si Italia. Tratatul va fi reinnoit in 1892, 1902 si 1913 prevederile sale au fost pastrate secrete, cunoscute fiind doar de prim-minstri.Ele nu au fost aduse niciodata in discutia Parlamentului, de teama respingerii lui. In contextul international de dupa tratatul de la Berlin, aderarea la Tripla Alianta avut totusi unele efecte favorabile , a scos Romania din izolarea diplomatica in care se gasea , i s-a consolidat pozitia in Europa de sud-est, aducandu-i in acelasi timp unele avantaje economicepe piata Europei centrale in acelasi timp insa , ea a stanjenit lupta pentru unificarea nationala si a ingreunat ajutorul pe care regatul il putea acorda pe fata romanilor ardeleni. Pe termen lung, si in perspectiva istorica , alianta cu Puterile Centrale mergea in contra intereselor nationale si impotriva simtamintelor marii majoritati a romanilor. Nu trebuie deci sa ne mire ca nu a putut fi aplicata nici in1914 si nici in 1916.Fata de Balcani Romania a manifestat in toata aceasta perioada putin interes relatiile cu Grecia au fost in general proaste , mai ales din cauza problemei aromanesti cu Poarta ele au fost practic inexistente cu Bulgaria, ale caror pretentii teritoriale pareau suspecte, erau reci mai apropiate au fost relatiile Romaniei doar cu Belgradul , Bucurestiul fiind de obicei si pe fata ostil fata de politica balcanice anti-sarbesti a Austro-Ungariei.Renasterea politica si militara a Frantei catre sfarsitul veacului al XIX-lea , precum si o explozie de sentimente filofranceze in randul intelectualilor, similare celei din epoca unirii , au facut posibila inceperea unei lente reorientari diplomatice care va culmina cu iesirea Romaniei din Tripla Alianta si aderarea ei la Antanta tonul presei , al discutiilor parlamentare devene cu fiecare an mai anti-ruso-maghiar, cu atat mai mult cu cat si Italia manifesta tendinta de iesire din alianta . In 1908-1909 , sa cerut deschis in parlament renuntarea la alianta cu Puterile Centrale si revenirea la traditionala politica de apropiere cu Franta in timpul crizei bozniece , Ion C. Bratianu declara cat se poate de categoric ca Romania se opune politicii balcanice si anti-sarbesti a Austro-Ungariei, iar printul mostenitor ilhelm raporta Berlinului 1909, dupa o scurta vizita la Bucuresti , ca in caz de razboi , Romania va refuza in cel mai bun caz sa-si indeplineasca obligatiile de aliat , daca nu se va decide chiar de a se alatura partii adverse. In decembrie 1913 , insusi batranul rege Carol declara ministrului Germaniei la Bucuresti ca din cauza politicii nationale austro-ungare poporul roman nu va merge alturi de Austria in cazul unui razboi nu este suficient sa avem tratate , trebuie ca aceste sa fie si populare.Razboaiele balcanice au deviat pentru scurt timp atentia opiniei publice de la tot mai ascutitul coflict romano-maghiar din Transilvania guvernul conservator al lui Titu Maiorescu a adus Romania a adus Romania in cel de al doile razboi, mijlocind apoi pace de la Bucuresti 1913, prin care Romania anexa Cadrilaterul , Jumatatea de Dobroge lasata Bulgariei in 1878. A fost, fara indoiala , o masura pripita , care va invenina pentru multa vreme , in mod inutil, relatiile cu Bulgaria si va slabi , in chip fata , frontul de sud in clipa intrarii Romaniei in razboi. ... Download