... s isi are originile undeva in regiunea Pelopones, arealul de raspandire ajungand pana la Tisa si Prut.Date in conturarea trasaturilor culturii Starevo-Cris au fost adunate de catre cercetatori precum Dumitru Berciu, care in urma sapaturilor de la Verbita din Oltenia, a realizat o periodizare interna a culturii si raporturile ei cu alte civilizatii Ion Nestor, a sapat in Moldova pe valea Jijiei si in Transilvania la Let, reusind sa precizeze cronologia relativa a neoliticului timpuriu propriu si a relatiilor cu ceramica liniara Mircea Petrescu-Dambovita, in urma sapaturilor de pe santierele arheologice de la Perieni, Valea Lupului, Traian, Glavanesti, a facut o racordare cronologica precizand pozitia arealului culturii Starevo-Cris Eugen Comsa, dupa cercetarile efectuate in Muntenia a indicat geneza culturii si implicit o stratigrafie a acesteia, in Moldova a realizat o cronologie interna si a stabilit relatiile cu Clisura Dunarii Nicolau Vlassa, a intocmit o sinteza asupra culturii in Transilvania in urma cercetarilor de la Gura Baciului Eugenia Popusoi, a racordat evolutia neoliticului timpuriu de pe teritoriul Romaniei cu evolutia lui in Europa, in urma lucrarilor arheologice de la Trestiana.Lucrarile si sintezele realizate de acesti cercetatori au incercat sa recreeze un univers cat mai bine definit al culturii Starevo-Cris. Majoritatea lor au luat cultura ca atare, ca un intreg, dar unii au considerat cultura Cris drept o etapa evolutiva a culturii Starevo, adica ar fi doua culturi distincte.In realitate ele sunt una si aceeasi cultura cu variantele lor culturale specifice pentru fiecare zona datorita influentelor altor culturi vecine sau a vechii culturi epipaleolitice, care s-a neolitizat prin aculturatie.Revenind la tema propriu-zisa, mentionez ca omul preistoric avea puternice credinte. Neintelegerea fenomenelor naturii, a cataclismelor sau a altor evenimente importante cu consecinte indelungate, au dus la formarea unei constiinte superstiti ... Download