... Sion, la 1850, fost tbai staroste de Putna, teen care consemneazte3 t84La statornicirea hotarului tfete3rii pe gte2rla ce au tras-o prin Foctbaani la teentte2lnirea domnului taatefan cel Mare acolo, au fte3cut maste3 mare tbai la sfte2rtbaitul mesei au ales doi otbateni, unul muntean tbai unul moldovean tbai i-au pus ste3 se lupte cu paharele tbai a biruit moldoveanul tbai pentru lauda lui au dat numele tte2rgului ce atunce au hotte3rte2t a se teenfiintfea la hotar tendash Foctbaani- cte3 otbateanul se numea Foctbaa. Legenda teentemeierii localitte3tfeii pare ste3 contfeinte3 un ste2mbure de adevte3r, ea fiind atbaezatte3 teen apropierea unor mari podgorii.tpar Adevte3rate controverse apar teenste3 atunci cte2nd se discutte3 despre data atestte3rii documentare a Foctbaanilor. O parte dintre istorici tbai cercette3tori sustfein anul 1546, cte2nd teen registrul vamal de la Bratbaov este mentfeionat, teen ste3ptte3mte2na 24-31 octombrie a acestui an, numele unui oarecare Hartan de Fotschein, negustor sau cte3rte3utba, probabil armean.tpar tcen numeroase mte3rturii, teencepte2nd cu anul 1615, se mentfeiona cte3 la Foctbaani se tfeinea ste3ptte3mte2nal tte2rgul de joia. Din prima jumte3tate a secolului al XVIII-lea, atbaezarea de pe Milcov devine cea mai teensemnatte3 localitate dintre Trotutba tbai Rte2mnicu-Ste3rat tbai una dintre cele mai importante din Moldova de Jos, pe aici trecte2nd aproape toate drumurile care legau Principatele Romte2ne cu tfete3rile din vestul tbai estul Europei, precum tbai solii sau domnii care se urcau teen scaunul Moldovei. Consemnte3rile cte3lte3torilor strte3ini care teetbai abat drumul tbai poposesc aici completeazte3 documentele noastre interne privind evolutfeia localitte3tfeii.SItfs26tcf1tinsrsid11011699tcharrs
id11011699 tpar SItf36tfs26tcf1tinsrsid11011699tcharrsid11011699 La 1632, Paulo Bonici scria cte3 t93de la Adjud o iei spre Foctbaani, care are un pod peste Milcov cu doute3 portfei, cte3ci o jumte3tate de oratba este a Moldovei tbai cealaltte3 jumte3tate este a tdete3rii Romte2netbatit94, iar la 1641, Bartolomeo Locadello arte3ta, teentr-o descriere a tdete3rii Romte2netbati, cte3 printre cele mai mari oratbae ale acesteia se aflte3 tbai Foctbaanii. Pe la 1653-1654, arhidiaconul Paul de Alep este obligat ste3 stea 31 de zile teen Foctbaani, despre care spune cte3 era un oratba mare, nu atte2t ca populatfeie probabil, cte2t tbai ca teentindere. O descriere elogioaste3 o face mai tte2rziu, la 1659, Evlia Celebi, aflat teen trecere prin Foctbaani, despre care spune cte3 t93avea peste o sutte3 de mii de oameni cu cte3ciuli negre tbai de postav de diferite culori, venitfei cu mte3rfuri din cele patru unghiuri ale celor tbaapte zone, chiar tbai din Merilak America, din vilaietul Turan Asia Centralte3, din China, din vilaietul Mahan India, care ridicaserte3 la marginea oratbaului, pe lte2ngte3 dughenele de piatrte3, mii tbai mii de dughene din nuiele, din corturi tbai din covoare. Negustorii mari vte2nd aici stofe de mte3tase albte3 tfeesute cu fire de aur, atlasuri tbai pte2nzeturi. Timp de 40 de zile tbai de noptfei, ei strte2ng mte3rfurile lor seara tbai le desfac dimineatfea spre a fi expuse vte2nzte3riit85 tcen aceste prte3vte3lii se gte3sesc foarte multe mte3rfuri lucrate cu fire de aur. Din cele 40 de zile, trei zile tbai trei noptfei se lumineazte3 tte2rgul cu mii tbai mii de candele, felinare, fte3clii, tortfee tbai lumte2nte3ri de cearte3. tcen fiecare coltfe, cte2ntte3retfeii tbai muzicantfeii din diferite tfete3ri cte2ntte3 din gurte3 tbai din instrumentele lor, iar lte3utarii din trompetet94.tpar La sfte2rtbaitul secolului al XVII-lea tbai teen cel urmte3tor, teenfte3tfeitbaarea Foctbaanilor era asemte3nte3toare cu a celor ... Download