... utea atrage grave consecinte, de aceea guvernul conservator a depus un proiect de lege rurala, care ii emancipa pe tarani de servitutile feudale, dar ii deposeda de pamantul ce-l aveau in folosinta. Desi a fost votat de majoritatea reactionara a Adunarii, Cuza a refuzat sa-l sanctioneze.Din cauza planurilor domnitorului de a realiza reforma agrara prin improprietarire si divergentele ivite intre domn si gruparea liberal radicala, a dus la sfarsitul anului 1962 si inceputul anului 1863 la alcatuirea unei intelegeri politice, numita monstruoasa coalitie . Aceasta a facut o opozitie inversunata domnitorului, uneltind inlaturarea sa si aducerea unui print strain pe tronul Romaniei. In aprilie 1864, guvernul Kogalniceanu a depus pe biroul Adunarii proiectul de lege rurala, care prevedea improprietarirea taranilor, dar a fost respins de majoritatea reactionara. Al. I. Cuza a recurs la lovitura de stat din 2 mai 1864, fiind hotarat sa dea cele doua legi fundamentale legea electorala si legea agrara. Cu sprijinul lui Kogalniceanu a dizolvat Adunarea si a supus ratificarii poporului un statut al Conventiei, acceptat de puterile garante. Noua lege reprezenta un mare progres fata de trecut, cand mii de alegatori dispuneau de viata politica a tarii. Pe temeiul noii Constitutii din 14 august 1864 a fost decretata de catre domnitor legea agrara. Cu toate scaderile si limitele ei, reforma agrara din 1864 reprezinta unul din evenimentele cele mai importante ala istoriei moderne a Romaniei. Aceasta reforma agrara a avut ca urmari principale sporirea productiei agricole, o accentuare a evolutiei capitaliste la sate si o crestere a constiintei taranimii.O alta realizare de seama a constituit-o organizarea invatamantului. Prin legea Instructiunii publice din 25 noiembrie 1864, care a stat la baza invatamantului romanesc timp de peste trei decenii, s-au stabilit trei grade de invatamant primar, secundar, superior. In anul 1864 au fost promulgate legile privind organizarea ... Download