... nute prin analogie sunt tratate cu prudenta, ca fiind simple ipoteze si nu certitudini. Astfel, stiinta contemporana, coreland anumite propozitii adevarate din geologie, fizica, chimie, biologie etc.si bazandu-se pe faptul ca alte planete poseda anumite insusiri forme de relief, compozitia chimica a solului, apei si atmosferei, temperatura maxima si minima etccare in cazul pamantului s-au dovedit direct legate de existenta vietii, a derivat, prin analogie, ipoteza existentei vietii extraterestre, inclusiv intr-o forma superior organizata. Avand insa in vedere tocmai faptul ca rationamentul prin analogie nu produce concluzii certe, ci doar plauzibile, ca si conditiile care influenteaza gradul de probabilitate al concluziei unei analogii,in cunoasterea stiintifica ipoteza vietii extraterestre este tratata cu prudenta. Argumentul prin analogie este cu atat mai solid si, deci concluzia sa este mai probabila mai aproape de a fi adevarata cu catInsusirile prin care se aseamana obiectele comparate sunt mai numeroase decat cele prin care ele se deosebescInsusirile prin care se aseamana obiectele comparate sunt mai importante decat cele prin care ele se deosebesc, iar legatura dintre insusirile cunoscute drept comune si noua insusire este mai solida Aria obiectelor comparate , avand aceleasi insusiri comune, este mai mareConcluzia este mai modesta sub aspectul a ceea ce sustineSpre deosebire de asemanarile dintre obiectele comparate, diferenta existenta intre ele are o importanta mai mica, preferabil nula, pentru ceea ce sustine concluzia . Respectarea acestor reguli conduce la cresterea gradului de probabilitate al concluziei prin analogie de pilda, daca nava cosmica automata care a atins suprafata planetei Marte ar fi descoperit aici urme de viata, chiar cu o forma de organizare inferioara, gradul de probabilitate al ipotezei despre existenta unei fiinte rationale extraterestre ar fi crescut, pentru ca numarul insusirilor comune, pentru doua dintre obiectele comparate , arfi fost mai mare . Nerespectarea uneia dintre aceste reguli are ca efect diminuarea gradului de probabilitate al concluziei prin analogie, iar uneori poate transforma concluzia analogiei intr-o propozitie falsa, caz in care am avea de a face cu o falsa analogie.Este de stiut , de pilda , ca lupta pentru putere a luat in anumite epoci forma uciderii adversarilor, chiar cea a patricidului . Filosoful englez D.Hume 1711-1776 ne ofera urmatorul exemplu de analogie falsa menita sa justifice o astfel de inlaturare a adversarilor Un patricid fiul care si-a ucis tataleste in acelasi raport fata de tatal sau ca un stejar tanar fata de stejarul-parinte, si anume , ivindu-se din ghinda produsa de acesta , creste si acopera stejarul parinte, sufocandu-l. Prin uciderea in acest fel a stejarului parinte, stejarul cel tanar nu are nici o vina. Prin urmare, paricidul este nevinovat ca si tanarul stejar.Falsitatea concluziei acestei analogii este o urmare a faptului ca ea incalca cel putin trei reguli mentionate 1intre fiu si stejarul cel tanar, numarul asemanarilor este mult mai mic decat cel al deosebirilor 2deosebirile dintre fiu si stejarul tanar sunt mai importante decat asemanarile 3pentru ceea ce sustine concluzia, importanta asemanarilor este practic nula , iar cea adeosebirilor este foarte mare.Uneori, cuvantul , ,analogieeste folositcu intelesulde comparatie sau de ilustrare, ceea ce este cu totul altceva decat argument inductiv de tipul analizat. Printr-o comparatie sau ilustratie de acest fel nu se urmareste obtinerea intemeierea,justificarea unei concluzii, ci o descriere sau prezentare sugestiva a unor principii,aspecte, situatii etc.Intr-ocomparatie ca,,Membrii unei familii sunt asemeni degetelor de la o mana, fiecare, de la cel mai mare pana la cel mai mic, are rolulsi importanta sa fara de care functia mainii nu poate fi integral realizata,avem un exemplu de folosire a cuvantuluianalogiecu ... Download