... curentei produselor din Austro-Ungaria au fost industria moraritului si industria alcoolului, care beneficiau de materii prime autohtone ieftine. Fiind loviti in interesele lor, burghezia industriala si meseriasii ruinati si ei de concurenta pe piata, au luptat impotriva politicii liberului schimb. Rezultatele dezastruoase ale Conventiei au facut ca starea de spirit impotriva ei sa fie si mai mult amplificata si sa creeze un curent de opinie pentru o politica de protectie a industriei nationale. Curentul in apararea miscarii industriale din Romania, crestea si se intarea cu atat mai mult cu cat criza agrara, care s-a prelungit in ultimul patrar al secolului, evidentia ca limitarea politicii economice numai la agricultura, fara o dezvoltare si a industriei, nu putea sa aiba decat urmari negative pentru economia tarii in general. Personalitati ale stiintei si culturii, apartinand burgheziei liberale- P.S. Aurelian, Al. D. Xenopol, M. Kogalniceanu s.a. vedeau in industrializarea tarii, desigur in limitele conceptiei burgheze, singura cale de a scoate tara din inapoierea economica. Tocmai de aceea si-au indreptat atacul impotriva politicii liberului schimb, sustinand promovarea unei politici protectioniste. Pentru M. Kogalniceanu,conventia cu Austro-Ungaria constituia un act de condamnare a poporului roman la a nu mai fi nimic decat o populatiune producatoare de grau si materii brute, in timp ce teoria liberului schimb era moartea dezvoltarii noastre industriale. Astfel, se iau masuri pentru incurajarea producatorilor autohtoni, cum ar fi in 1882- legea in favoarea industriei zaharului, in 1883 si 1884 au fost luate masuri pentru incurajarea industriei hartiei, ceea ce a avut drept consecinta infiintarea fabricii de la Busteni si a fabricii Letea de la Bacau. Cu anul 1885 se trece la incura- jarea fabricarii tesaturilor, sforilor si sacilor de iuta, a tabacariilor, care beneficiau de scutiri de taxe vamale la importul tanantilor pentru industria pielariei. Curentul impotriva conventiei cu Austro-Ungaria si in favoarea protectionis- mului industrial a devenit atat de accentuat incat burghezia organizeaza la Iasi, in 1884, un Congres economic in care s-a cerut insistent denuntarea Conventiei si promovarea protectionismului pentru intreaga industrie si mai ales pentru industria de fabrica. Lupta burgheziei pentru o politica de incurajare a industriei nu a ramas fara rezultate. In anul 1886, cu toate protestele Austro-Ungariei, guvernul roman a denuntat Conventia, ceea ce a atras dupa sine un razboi vamal intre cele doua state si care a durat pana in 1891. Odata cu denuntarea conventiei, Romania a adoptat un tarif vamal protectionist, aplicat insa din anul 1894 cand expirau conventiile comerciale pe care le avea Romania cu Anglia si Germania. Prin acest tarif se urmarea a protejarea industriei existente, precum si a aceleia pentru care natura si solul tarii se pretau si care se putea dezvolta intr-un viitor apropiat bconstituirea unei baze eficicace pentru incheierea unor viitoare tratate comerciale si c procurarea la bugetul statului a unor venituri mai mari decat se procurasera pana atunci prin tarifele vechi. Dupa acesta, Romania avea sa adopte doua legi cu caracter general protectionist, dintre care prima -Masuri generale spre a veni in ajutorul industriei nationale a fost votata in 1887. Acesta este, in linii mari, cadrul economic la care avea sa adere Dobrogea in anul 1878.Capitolul 2 Revenirea Dobrogei la RomaniaSUBCAPITOLUL 1 Restabilirea suveranitatii statului roman a ingaduit sa se treaca de indata la legiferarea masurilor de reorganizare a acestui tinut mult incercat. Acel moment a cerut puterea de a privi in fata starea deplorabila mostenita cat si o imensa responsabilitate fata de angajamentele asumate de factorii conducatori ai Romaniei in momentul instaurarii autoritatii sale de stat. Cea mai grea sarcina se ... Download