Referate scoala
REFERATE Meniu
Referate Astronomie
Referate Biologie
Referate Chimie
Referate Diverse
Referate Drept
Referate Economie
Referate Engleza
Referate Filozofie
Referate Fizica
Referate Franceza
Referate Geografie
Referate Germana
Referate Informatica
Referate Istorie
Referate Italiana
Referate Marketing
Referate Matematica
Referate Medicina
Referate Psihologie
Referate Romana
Referate Romana1
Referate Spaniola
 


Razboi arabo - israelian

... atului diplomatic i-au adus pe Sadat si Assad sa planuiasca atacul. Deoarece cai doi conducatori arabi se concetrau mai mult pe propriile interese nationale, decat pe altele probleme arabo-izraelene, ca de exemplu viitorul est Bank-ului si al Ierusalimului sau problema statului Palestinei, ei au omis Iordania si Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, din planuirea razboiului. III Desfasurarea razboiului. Egiptul si Siria si-au lansat ataculimpotriva Izraelului pe 6 octombrie ,1973. Era Yom Kippur, ziua sfanta a anunlui evreisc. Avand multi civicli inarmati in sinagogi, radioul care emitea, iar oamenii aflandu-se intr-o stare relaxata, Izraelul a fost surprins cu garda in jos de atacurile coordonate. Sursele de informatie izraelite nu au tinut seama de probabilitaea unui atac arab, iar armata izrailina nu era pregatitapentru un razboi. Armatele lui Sadat au traversat rapid Canalul de Suez. Astfel, Egiptul spargea randul de fortificatii izraeliene aflate de-a lungul malului estic al Canalului, numit linia Bar-Lev, pe care izraelienii il credeau inipenetrabil. Egiptul a intarit regiunea pentru a-si apara pozitia. Constient de puterea limitata a armatei sale in privinta modului de atac, Sadatnu o ordonat o inaintare spre tinul detinut de Izrael in Sinai. Dimpotriva , armatele sale au luat o mica parte din tinutulaflat pe intreaga lungime a malului estic al Canalului. Intre timp, fortele siriene avansau in teritoriul Inaltimilor Galon. In timpul primei saptamani de razboi, si Siria si Egiptul ar fi facut multe ravagii armatei israelene, ar fi putut lua multe teritorii si ai r putut provoca distrugeri grave centrelor civile israelene. Cu toate acestea, ambele armate nu au putut obtine un avantaj al castigurilor anterioare, asupra lipsei de pregatire israeliana si asupra primelor pierderi ale acestora. Sistemul de comunicare neregulat si lipsit de acuratete dintre Moscova si aceste capitale arabe, a inhibat succesele armate arabe. Pe la mijlocul lui Octombrie, Israelul si-a mobilizat trupele si a lansat o serie de contraatcacuri pe ambele fronturi. In ciuda unor grave pierderi initiale, israeletii au recucerit terenul pe care Siria il capturase si au trecut prin forta dincolo de granitele Siriei, facandusi curand drum prin artileria Damascului. Intre timp Israelul a lansat a contraofensiva impotriva Egiptului, traversand Canalul de Suez, avansand in Egipt si incojurand Armata a III-a a Egiptului. Pana la sfarsitul razboiului, fortele israelene au avansat pana la 100 km de Cairo si 40 km de Damasc.Cu toate acestea, Israelul n-a considerat necesar din punct de vedere politic sa ocupe cele doau capitale arabe. IV Incetarea focului si retaragerea. Starea precara in care se aflau armatele arabe au grabit incheiarea razboiului. A incurajat de asemenea de asemenea interventia imediata a Statelor Unite, acer au furinzat arme Israelului in timpul razboiului, si Uniunii Sovietice, care au aprovizionat fortele arabe. Amenintarea Israelului de a eradica armata a III-a a Egiptului l-a convins pe secretarul de stat al Statelor Unite, Henry Kissinger sa viziteze Moscova pentru a negocia un acord de incetare a focului cu comandantul sovietic Leonid Brejnev. Pe 23 octombrie, Natiunile Unite au aprobat rezolutia, ceea ce ducea la negocieri intre israeliti si arabi. Si Israelul si Egiptul au incalcat termeni de incetare a focului,iar Israelul si-a continuat incercuirea Armatei a III-a egiptene. Brejnev, vaznd intr-o victorie a Egiptului o posibila destabilizare a guvernului lui Sadat, a sugerat indisscutiile cu presedintele Statelor Unite, Richard Nixon, ca un esec al actinilor armate ale Israelului ar determina un raspuns sobietic, incluzand interventia in favoarea salvarii Armatei a III-a. La raspuns, Kissniger a cerut si a primit totodata permisiunea lui Noxon de a pune trupele americane in alerta nucleara. Si sovieticii si americanii s-au retras aproape emidi ... Download


Adauga in favorite | Parteneri | Publicitate | Adauga referat | Contact