... I.Cuza urmteend ste3 fie trimis teen exil teen Turcia. Reutbaind ste3 obtfeinte3 patbaaport austriac, trece teen Transilvania, unde participte3 la marea adunare a poporului de la Blaj din 3-15 mai 1848. De la Blaj pleacte3 teen Bucovina, unde face parte din Comitetul revolutfeionar moldovean teempreunte3 cu C.Negri, V.Alecsandri, Petrache Cazimir tbai altfeii. Revolutfeia de la 1848 a adus la ordinea zilei marile probleme ale regenerte3rii natfeionale, teen acest sens, Al.I.Cuza a fost printre cei care au discutat tbai tbai-au dat asentimentul la formularea cererilor din cunoscuta brotbaurte3 a lui Mihail Kogte3lniceanu SItrtlchtfcs1 taitaf46tafs22 tltrchtfcs0 titf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tin
srsid13190287 Dorintfeele partidei natfeionale din Moldova SItrtlchtfcs1 taf46tafs22 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid13190287 un adevte3rat program de luptte3 pentru desfiintfearea robiei tbai a boierescului, a teempropriette3ririi, pentru abolirea privilegiilor boieretbati, pentru egalitatea teen drepturi pentru totfei, pentru un guvern reprezentativ tbai constitutfeional, tbai mai ales pentru Unire, cte3ci SItrtlchtfcs1 taitaf46tafs22 tltrchtfcs0 titf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tin
srsid13190287 cheia boltfeii fte3rte3 de care s-ar prte3butbai tot edificiul natfeional este Unirea Moldovei cu Tara Romte2neascte3. SItrtlchtfcs1 taf46tafs22 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid13190287 Dupte3 o scurtte3 cte3lte3torie la Viena, Paris tbai Constan-tinopol, Al.I.Cuza se teentoarce in tfearte3 teempreunte3 cu noul domn al Moldpvei, Grigore Ghica, numit teentre timp teen locul domnitorului Sturza. teen 1849, Al.I.Cuza este numit, de cte3tre Grigore Ghica, pretbaedinte al Judecte3toriei Covurluiului, functfeie pe care o detfeine pteente2 teen anul 1851, cteend devine direct-tor al Ministerului de Interne din Iatbai. Dupte3 ce teen 1855 este ridicat la rangul de vornic, la 7 iunie 1856 este numit teen postul de pteercte3lab prefect al tfeinutului Covurlui, iar teen 1857 - pteercte3lab de Galatfei, teen functfeiile detfeinute,SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tfs22tlang1033tlangfe1049tlangnp1033tinsrsid131
90287 tpar SItrtlchtfcs1 taf46tafs22 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf1tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsrs
id13190287 Al.I.Cuza s-a remarcat printr-un respect deste3vteertbait al legii, printr-o cinste exemplarte3, meritele sale ca judecte3tor tbai administrator fiind relevate public de cte3tre domnitor. Perioada anilor 1856-1859 este o perioadte3 de efervescentfete3 politicte3, a cte3rei esentfete3 era lupta pentru Unirea tdete3rilor Rot-mane, fortfea motrice principalte3 fiind masele populare. Se accentueazte3 lupta dintre unionistSItrtlchtfcs1 taf1tafs22 tltrchtfcs0 tf1tfs22tcf1tlang1033tlangfe1049tlangnp1033tinsrsi
d13190287 iSItrtlchtfcs1 taf46tafs22 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf1tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsrs
id13190287 tbai separatitbati. La Iatbai tbai la Bucuretbati se teenfiintfeeazte3 Comt-itetele Centrale ale Unirii care dirijau tbai coordonau activitatea comitetelor unioniste din toate judetfeele celor doute3 tfete3ri. teen aceastte3 perioadte3 frte3mteentatte3 , Al.I.Cuza teendeplinetbate diverse functfeii militare colonel, hatman al militfeiei, iar teen preajma Unirii, este numit comandantul teentregii armate moldovene. Ales deputat din partea oratbaului Galatfei teen Adunarea ad-hoc din septembrie 1857, Al.I.Cuza, patriot cu ideitbb teenaintate, face diverse propuneri cu privire la desfiintfearea privilegiilor, egalitate tbai accesibilitatea functfeiilor de stat etc. La 28 decembrie 1858, are loc adunarea electivte3 a Moldovei, la care Al.I.Cuza este ales vicepretbaedinte. La 3 ianuarie 1859, este trecut pe lista candidatfeilor la domnie. La 5 ianuarie 1859, Adunarea e ... Download