... u ceva mai colorate decat in Spania, cu tonuri deschise, de floare.Materialele folosite erau de obicei matasuri si catifele italiene.Fat a femeilor avea forma de inima, conturata de rulourile parului imbinate in unghi pe frunte sau de scufia mulata in acelasi fel. Amaiscarea era reluata de gulerul inalt, apretat, ridicat la spateinn jurul decolteuluisi apoi de fust sustinuta pe solduri de un cerc de sarma in forma de roata.Costumul in Anglia secolului al XVI leaProspera si puternica,Anglia s-a impus mai ales catre sfarsitul secolului in vremea reginei Elisabeta, pe plan politic prin victoriile asupra Spaniei si stralucind in domeniul literar prin opera lui Shakespeare.Acceptand moda europeana in forma ei curteana, a interpretaii franceze, aristocratia engleza punea mai putin prt pe armonia formelor, ajungand la disproportii si supradimensionari.In costumul masculin pantalonii erau atat de bufanti incat au trebuit largite fotoliile in Parlament, iar in costumul feminin gulerul de dantela scrobita era enorm ca si fusta pe schelet in forma de roata.Talia in unghi era alungita nefiresc, facand sa apara picioarele scurte in cazul portretelor reginei Elisabeta acest efect ar putea fi dat de pozitia ei, de fapt asezata pe un scaun inalt, ascuns sub fusta, dar parand in picioare si obigand astfel pe curteni la aceeasi tinuta.In locul catifelelor si matasurilor italiene sau spaniole, cu motive tesute, in Anglia se foloseau pentru rochii, haine, bonete sau manusi, broderii de mana cu motive figurative, flori pasari, presarate fara simetrie sau repetitie.Costumul romanesc in Evul Mediu si RenastereConstituire Tarii Romanesti si a Moldovei ca state independente la inceputul si mijlocul secolului al XIV lea, a oferit cadrul unei costumatii in ritmul celei europene contemporane.Costumatia populara ca si cea curteana se caracterizeaza prin armonie, lipsa de ostentatie, fara supradimensionarile pe verticala urmarite de aristocratia apuseana prin alungirea exagerata a bonetelor, trenelor sau varfurilor pantofilor si fara amplificarile de volume realizate prin vatuiri sau suprapuneri de straturi.Sculpural, costumele, fie ele inspirate de modele rasarite bizantine fie de cele apusene gotice sau renascentiste, se asterneau pe trup in suprafete netede, linistite.Pictural, acordurile cromaticeerau restranse la cateva culori de obicei calde galben, rosu plus alb si negru. Compozitia era bazata pe un ritm regulat, decorul alternand cu pauze.Materialele pentru vesmintele de curte erau matasuri si catifele scumpe italiene sau turcesti, ca si stofe flamande, germane, cehe, blanuri muscovite sau unguresti, pe cand poporul de rand isi producea in casa panzeturile sau stofele necesare.In croiala, structura era evidentiata in toate cazurile, cusaturile fiind subliniate prin tivuri sau broderii.Un costum de o deosebita originalitate si frumusete era cel al doamnelor din Tara Romaneasca in secolul al XVI lea cum era cel al Despinei Milita si cel al fiicei sale Ruxandra in picturile bisericii Episcopale de la Curte de Arges pe cap peste perul prins in plasa din fir de aur sau acoperit de un val,era asezata coroana bogata, de care atarnau lungi pandelocuri cu ciucuri de aur si pietre pretioase.Pe trup, camasa de matase lasa sa se vada doar gulerul mi, acoperita de o bluza brodata in patrate pe piept si cu rauri pe manecile foarte largi, stranse in mansete.Corsajul rochiei era ca un pieptar fara maneci. Fusta din tesatura de lana plisata, din doua latimi de razboi, ajungea pana la pamant.Pe umeri, caftanul din matase sau catifea,imblanit,cu maneci lungi, despicate, avea multi nasturi in fata si la fentele manecilor.COSTUMUL IN SECOLUL AL XVII LEA Costumul in stil BarocIdealul de frumusete era cel al unei finite superioare prin hardivin, distante, inaccesibile.Sculptural, nobilimea se distingea prin marimea nefireasca a siluetei realizata prin costum-bonete inaltate , fuste pe sarma, etc.. a carui incomoditate proclama ... Download