... PAnet, uitand istoria de un secol i jumatate a telegrafului anunat ca invenie in 1837 de Sir Charles heatstone in Anglia i Samuel B. Morse in SUA care a condus la dezvoltarea primelor reele de comunicaie uitand desigur i descoperirea telefoniei multiple de catre Augustin Maior, in 1906, precum i istoria de 60 de ani a calculatoarelor electronice. Vechile sisteme telegrafice erau, in terminologia actuala, legaturi punct-la-punct, folosind banda de hartie perforata pentru a transmite informaia pe urmatoarea legatura spre destinaie. Analog, prima reea de calculatoare utiliza banda perforata ca i canal de comunicaie banda perforata de un calculator fiind manual introdusa in cititorul de banda al celuilalt. Din 1962, cam odata cu apariia calculatoarelor tranzistorizate, Paul Baran i colegii sai dela Rand Corporation ataca problema construirii unei reele care sa supravieuiasca unui razboi nuclear. In 1967 este publicat proiectul ARPAnet Larence Roberts. Leonard Kleinrock i Paul Baran iniiaza comutarea de pachete packet-sitched netork, iar in 1969 conducerea ARPA Departamentul Apararii contracteaza cu Bolt, Beranek i Neman BBN dezvoltarea acestui sistem de comunicaie. Proiectul iniial lega calculatoarele de la Univ. of California din Los Angeles UCLA, institutul Stanford SRI din Menlo Park i Universitatea Utah din Salt Lake City. Independent de ARPAnet, in acelai timp, la Laboratoarele Bell in Murray Hills Ne Jersey apare sistemul de operare UNIX, creat de Brian . Kernigham i Dennis M. Ritchie. Sistemul UNIX s-a dezvoltat in paralel i pe baza limbajului de programare C . In proiectul iniial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicaie conectarea la distana - telnet Remote login, transferul de fiiere i tiparirea la distana. Abia in 1972, cand se ajunsese la o reea cu 37 de calculatoare, a fost introdus i serviciul de pota electronica - e-mail . Tot in 1972, in Octombrie, la Conferina Internaionala de la ashington DC ICCC ARPAnet este prezentat in public i se fac demonstraii. Anul 1975 inseamna pe de o parte apariia calculatoarelor personale ALTAIR anunase microcalculatorul inca in August 1974 i pe de alta parte, ca urmare a restriciilor in conectarea la ARPAnet impuse de Agenia militara de comunicaii botezata DARPA, apariia primelor reele comerciale precum TELENET-ul firmei BBN. Este i anul apariiei Microsoft, cand Paul Allen i Bill Gates, pornind de la experienele cu Altair dezvolta BASIC-ul pentru noua lume a PC- urilor. Un an mai tarziu, CCITT Comitetul consultativ pentru telegrafia i telefonia internaionala anuna X.25 ca standard de comunicaie tot comutare de pachete. Inca in 1973, sistemul TCPIP este propus ca un standard pentru ARPAnet. El este insa acceptat ca protocol standard doar la 1 Ianuarie 1983, cand ARPAnet ajunsese sa asigure conectarea a 500 de centre. Aceasta decizie i aceasta data este considerata mai ales de participanii la proiect naterea Internet. Mai ales ca tot in 1983 partea militara a ARPAnet a fost separata sub numele MILNET. In acel an existau deja reelele BITNET But Its Time Netork, CSNET Computer Science Netork, i altele, iar centru de programare al Univ. of California de la Berkeley lanseaza BSD UNIX 4.2 cu TCPIP inglobat ca rezultat al finaarii DARPA. Firma Novell lanseaza produsul Netare, bazat pe protocolul XNS elaborat la Xerox Park, iar firma Proteon ofera primul router soft folosind un minicalculator PDP-11. Este lansat limbajul de programare C . Dar i 1979 este un an reper in dezvoltarea Internet. Este anul apariiei reelei de calculatoare pentru cercetare numita USENET. Usenet a fost la inceput o reea cu acces telefonza HyperCard, primul sistem hypermedia disponibil cu adevarat i larg raspandit. In acelai an are loc i Hypertext 87 orkshop in Carolina de Nord. Tim Berners-Lee propune proiectul orld-ide eb, nou sistem informaional destinat mai ales cerc ... Download