... i mai importanti ai Bicazului mentionam paraiele Bicajel si Damuc. Bicajelul, afluent pe dreapta al Bicazului, izvoraste din sud, de sub varful Iavardi, curge spre nord spintecand jumatatea sudica a Hasmasului si se varsa in Bicaz in zona cunoscuta sub numele de Gatul Iadului. Pe acest traseu Bicajelul strabate o regiune pitoreasca, punctata de trei randuri de chei, tot greu accesibile. Intre acestea mentionam Cheile Duruitoarei si Cheile Bicajelului, ambele de o neintrecuta salbaticie. Dealtfel in aceasta parte se afla un impresionant numar de fenomene carstice inca putin cunoscute. Pe versantul vestic al Hasmasului curg paraie de mai putin importanta, care si-au dirijat cursul catre cele doua bazine, formate de Olt si Trotus. Clima Zona Masivului Hasmas corespunde tipului de climat temperat, boreal, de natura montana carpatica, cu diverse caracteristici in functie de altitudine , expozitia versantilor, orientare etc. Pozitia masivului fata de larga arie depresionara dinspre vest depresiunile Ciucului si Giurgeului, adapostul oferit de masivul Taracu si Ceahlau din N-E si energia reliefului determina o circulatie activa a brizelor, care produc cunoscute inversiuni termice si fac sa se inregistreze temperaturi si fenomene cu totul diferite, influentate de zonele catre care sunt orientati versantii. Astfel, inversiunile termice produse pe versantul vestic fac sa se inregistreze temperaturi mai scazute,-25-35 grade C in lunile februarie si martie. Aceste acumulari de aer rece care se risipesc odata cu rasaritul soarelui, cand briza de vale pune in miscare masele de aer, dirijandu-le catre creste. Temperatura medie anuala variaza intre 8 si 9,5 grade Celsius climatul fiind caracterizat prin ierni aspre si racoroase. Primele ingheturi se produc la sfarsitul lui septembrie,iar ultimele se produc pana catre sfarsitul lunii mai. Ploile sunt frecvente primavara si toamna, insa in general sunt de scurta durata. Vegetatia Vegetatia Muntilor Hasmas este variata si se etaleaza in inaltime, in functie de conditiile impuse de clima, relief, soluri etc. Distingem astfel etajul padurilor si etajul pajistilor. Zona impadurita a Hasmasului este dominata de rasinoase, predominant fiind molidul, mai rar fagul, teiul, bradul alb, larita-zada, pin. Pe alocuri se intalnesc specii de mesteacan pitic, si tisaarbore ocrotit, scorusul de munte, jneapan, ienuparul, si altele. Intalnim, de asemenea, vegetatie ierboasa de pasune si fanete montane secundare, instalate in locul padurilor de molid, in care predomina paisul, tepusoaica. Dintre fructele de padure citam fragii, zmeura, murele, afinul, merisorul, coacaza. Pasunile sunt acoperite de un covor floral multicolor, din care nu lipsesc specii ierboase ca spanzul, mierea ursului, vioreaua, crinul de padure, anemona, galbinele de munte, horsti, macrisul iepurelui, rogozul, nu ma uita, gentianele, ferigi etc. Primavara pasunile sunt smaltuite de covoare de ghiocel, branduse de primavara, tulichin, iar la inceputul verii apar campanulele, ca si o larga varietate de Hieracium. Fauna Fauna cunoaste aici o bagatie deosebita in specii de vanat mare ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, lupul, vulpea, mistretul, precum si vanat mic pisica salbatica, veverita. Se remarca numeroase specii de pasari cocosul de munte, alunarul, uliul pasarar, mierla si multe altele, precum si diferite specii de rozatoare, din care iepurele este foarte raspandit. Pastravul se intalneste curent in apele limpezi. Dintre lepidoptere remarcam fluturele coada randunelei, fluturele Apollo, fluturele rosu, lamaita. aNST!!iaaaaaa ... Download