... a, dar se extind si catre sud in muntii inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari.Coniferele bradul, molidul, pinul, laricele s.a. sunt arbori inalti, cu trunchiul drept, fara ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. De la aceasta regula se abate doar laricele.In Europa si Asia, padurea de conifere se numeste taiga.Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si hrana tot anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.Maretia si decadenta lemnuluiPoate ca n-a existat produs al uzinei verzi mai cautat ca lemnul.Folosit din cele mai vechi timpuri am putea cita bata vanatorului, foisoarele sau locuintele lacustre ale omului primitiv lemnul a avut mii si mii de intrebuintari porti de case si cetati, stalpi de pridvor, ingradituri si tarcuri, scari si arme de lupta de la faimosul turn asirian si legendarul cal troian, pana la arcuri si buzdugane, poduri si pontoane peste ape, pavaj pentru strazi asa-zisele strazi podite, instrumente casnice lingura, caus, plosca, butoi, mijloace de transport terestre car, caruta, diligenta sau pe apa barci, corabii.Uriasele progrese tehnice ale secolului al XIX-lea au slabit incetul cu incetul atotputernicia lemnului, punand capat exploatarii lui intensive si salbatice, salvand bruma de paduri de o disparitie care ar fi pus in mare primejdie insasi existenta omului. Betonul si fier-betonul au alungat lemnul din vastul sector al constructiilor. Otelul, aluminiul, sutele de aliaje metalice - mai rezistente si mai durabile - au luat locul lemnului pe santierele navale ori in industria mijloacelor de transport vapoare, trenuri, avioane.Astazi sectorul de folosire a lemnului s-a ingustat si mai mult prin explozia industriala a maselor plastice care au inceput sa inlocuiasca metalele in domenii unde acestea se dovedesc la fel de vulnerabile ca si lemnul in fata agentilor naturali. Chiar si parchetul, usile si tocurile geamurilor se executa din mase plastice. Cu tot asaltul aluminiului si maselor plastice, industria de mobile inca nu s-a lipsit de lemn scandura, panel, placaj, placi aglomerate. Lemnul de rezonanta mai e inca intrebuintat la constriurea instrumentelor muzicale, iar fabricile de chibrituri nu se pot inca dispensa de el.In 1890 s-a aplicat prima metoda industriala de obtinere a matasii artificiale prin tratarea celulozei obtinuta din lemn vascoza. De asemenea vascoza tratata cu glicerina si trasa in foi poarta numele de celofan, mult folosit ca material decorativ si de ambalaj. In 1950 s-a obtinut un nou tip de matase, prin dizolvarea celulozei in acid acetic anhidru otet, o matase foarte rezistenta, nesifonabila si transparenta pentru razele ultraviolete, numita matasea acetat. Tot din celuloza de lemn se prepara si celolana si cotonul celulozic care imita perfect lana si bumbacul. In ultimele decenii, datorita actiunii de crutare a lemnului, chimistii au intreprins cercetari si au obtinut pe cale sintetica alti compusi macromoleculari, foarte apropiati de matasea artificiala preparata din lemn nylon, relon, melana.Despaduririle si urmarile lor catastrofale Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari amputari le-a suferit padurea. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia, iar pe aceasta a urmat-o desertificarea.Cu un deceniu in urma, pe glob, padurile ocupau o suprafata de aproximativ 3,8 4,7 miliarde ha si reprezentau cam 2,6 3,4 din suprafata uscatului. In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, echilibrul ecologic este foarte labil, se verifica succesiunea padure vegetatie ierboasa teren agricol eroziune desert.In zonele temperate cu climat favorabil, socul este mai scurt, oprindu-se la eroziune, desi se poate ajunge si la instalarea unor semideserturi.Datorita despaduririlor de lunga ... Download