... estea,masa lui Jupiter nu este decat de 318 ori mai mare ca a Terrei. Densitatea mica,ne indica faptul ca Jupiter este o planeta formata predominant din elemente usoare,heliu si hidrogen. O sonda spatiala, lansata in 1995, care orbiteaza si astazi Jupiterul ne face cunoscut faptul ca aceasta planeta prezinta particule de apa in atmosfera foarte inalta. S-au mai descoperit si alte elemente care intra in compozitia lui jupiter, iar in cele din urma oamenii de stiinta au ajuns sa creada ca aceasta planeta s-a fomat din aceleasi elemente precum Soarele.Lasand la o parte dimensiunile impresionante ale acestei planete, s-a dovetit ca ea ar fi incapabila sa devina o stea datorita temperaturii scazute si legatura slaba dintre atomii de hidrogen. Desi este facuta din aceleasi elemente precum si Soarele, Jupiterul nu indeplineste conditiile necesare pentru a deveni o stea.CIRCULATIA ATMOSFERICA A PLANETEI JUPITERJupiter este la o distanta fata de Soare de 5 ori mai mare decit Pamantul, astfel ca intensitatea energiei solare care ajunge la Jupiter este de numai 4 fata de intensitatea radiatiei solare ce ajunge pe pamint. Sudiile radiatiei infrarosii de pe Jupiter au demonstrat ca planeta are de 1.67 de ori mai multe concentratie a radiatiilor fata de cea primita de la Soare. Sursa radiatiilor excesive este in aparenta caldura acumulata de catre compresia gravitationala a materialului planetei Jupiter, la momentul formarii planetei cu 4,5 miliarde de ani in urma. Diferenta de temperatura intre stratul superior al atmosferei jupiteriene si cel mai de jos strat al acesteia conduce la circulatia celulelor care transporta caldura dinspre interior spre exterior.Circulatia atmosferica La nivelul superior al atmosferei, temperatura scade sub punctul de inghet al amoniacului. In regiunile unde se constata o crestere a gazelor, amoniacul proaspat ingheata, formind astfel cristale de gheata. Cristalele de gheata sint impinse pe orizontala de catre materiale noi formate in straturile inferioare, formindu-se diverse benzi cu o luminozitate mai ridicata. Radiatiile ultraviolete interactioneaza cu moleculele straturilor superioare generind un praf dens smog de culoare galben-maroniu. Acest praf gros se depune sub forma unor nori ce creaza aspectul unei atmosfere mai intunecoase. Benzile de culoare mai inchisa au tendinta de se lasa, cristalele de amoniac topindu-se, expunind astfel particulele de un maron mai inchis si determinind o intunecare mai accentuata.VinturiMasele de aer ale atmosferei jupiteriene se intind de la nord la sud. Aerul miscindu-se inspre ecuator trebuie sa efectueze o ruta ceva mai lunga fata de cea initiala, in timp ce miscarea aerului inspre pol este de durata mai scurta. Aceste divergente in miscarea aerului creaza vinturi alternative transformind straturile de nori in foarte bine definite benzi. Mecanisme similare se formeaza si pe Pamint creindu-se vinturile schimbatoare, comparativ cu vinturile jupiteriene care sint mult mai puternice formind o ecuatie mult mai stabila fata de cea care se formeaza pe Pamint. La ecuatorul jupiterian systemele individuale de nori variaza 11 inspre est in 24 de ore in concordanta cu rotatia din interiorul planetei, indicind astfel faptul ca vinturile care inconjoara planeta sint foarte puternice. La ecuatorul jupiterian aceste vinturi ajung pina la 600 kmh 360mph, descrescind inspre poluri.FurtuniFurtuni puternice apar din senin pe suprafata planetei. Comparativ c ... Download