... 2194300tcharrsid11235810 , in Depresiunea Petrosani, a SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tcf6tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangn
p1036tinsrsid12194300tcharrsid11235810 Jiului de Vest SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangnp103
6tinsrsid12194300tcharrsid11235810 numit si SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tcf6tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangn
p1036tinsrsid12194300tcharrsid11235810 Jiul Romanesc SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangnp103
6tinsrsid12194300tcharrsid11235810 cu SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tcf6tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangn
p1036tinsrsid12194300tcharrsid11235810 Jiul de Est SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangnp103
6tinsrsid12194300tcharrsid11235810 sau SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tcf6tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangn
p1036tinsrsid12194300tcharrsid11235810 Jiul TransilvanSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangnp103
6tinsrsid12194300tcharrsid11235810 , primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului, prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.tpar tpar tpar tpar In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential.tpar Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcubs, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcubs, iar cel minim de 7,4 mcubs consemnat tot in octombrie, dar in 1950. tpar Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in perioada viiturilorSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tlang1024tlangfe1024tanimtext0tnoprooftl
angnp1036tinsrsid12194300tcharrsid11235810 .tpar tpar tpar tpar tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tfs36tlang1036tlangfe1033tanimtext0tlangnp103
6tinsrsid12194300tcharrsid11235810 In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul hidroenergetic Cerna din afara bazinului tendash Motru -Tismana tendash Bistrita, in care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna 124 mil. mcub, cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 M putere instalata. In cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei si Izvarna constituie obiective turistice demne de a fi vizitate. tpar tpar tpar SS ... Download