... litorale din timpul pliocenului cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane. Parete central o constituie Muntii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner, Muntii Aninei, situati spre vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care calcarele ocupa suprafet importante si dau forme reprezentative. La nord de zona Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului Bazovici, o depresiune intramontana ca pozitie in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor. Fisia calcaroasa este continuata dinMuntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi 615m si inecati in sedimente. Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului. Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza depresiunile si muntii josi. Influentele submediteraneene Austrul, precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande caracterizeaza ansamblul Muntilor Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Deoresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice. Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara Bazias si Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii. In regim natural Dunarea avea o succesiune de bazinete si sectoare mai inguste cum sunt Cazanele, in prezent, datorita construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung si ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor. Dunarea primeste ca afluenti directi pe Caras in exteriorul tarii, Nera la Bazias si Cerna la Orsova. Spre nord raurile sunt adunate de Timis inclusiv Barzava. In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa pe Barzava si Timis si lacuri carstice semipermanente. In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane. Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil cu cer, garnita, paduri de fag cu carpen, paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere. Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile brune si brune acide si molisolurile de tip redzine pe roci calcaroase. Rezervatiile principale sunt - Cazanele flore, fauna, peisaj, relief - Pestera Comarnic - Cheile Nerei - Cheile Carasului.Resurse in Muntii Banatului Munrii Banatului au resurse diverse, dar modeste cantitativ. Huila extrasa de peste 200 de ani este in curs de epuizare. In mod similar sunt rezervele de mangan si minereuri de fier. Minereurile de cupru si minereurile polimetalice se extrag in cantitati relativ reduse. Mai importante sunt resursele forestiere, pasunile si terenurile arabile. Populatia si asezarile omenesti in Muntii Banatului. Culoarul Timis-Cerna si Muntii Banatului au reprezentat in perioada daco-romana un teritoriu de populare intensa. Dierna orsova si Ad Mediam Mehadia erau puncte de tranzit obligatoriu spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana. In secolele XIII -XIX au exista un intens schimb de populatie intre Muntii Banatului si Oltenia, in ambele sensuri. In prezent densitatea populatiei variaza intre 25-50 loc.kmp. in apropierea centrelor urbane Resita, Caransebes, Oravita. Sporul natu ... Download