... rcuri s-au format lacuri glaciare. Intre cele aproximativ 80 de lacuri, cateva se remarca prin dimensiunile lor Bucura, cel mai mare lac glaciar din Romania cu suprafata de 10 ha si adanc de 17 m Zanoaga, cu cea mai mare adancime, 29 m tau Negru, Galesu, Tau Portii, Taurile Custurii si altele, dintre care cateva se situeaza la peste 2200 m altitudine. O buna parte din lacurile Retezatului sunt pe cale de colmatare, ca spre exemplu Stanisoara si Pietrele, care abia mai au 1-2 m adancime, iar altele s-au colmatat complet, locul lor fiind marcat de soluri turboase si vegetatie higrofila.Lacurile glaciare au alimentare nivopluviala. Apa rezultata din topirea zapezilor abundente si din precipitatii se infiltreaza in grohotisurile de pe marginea circurilor si este cedata treptat lacurilor. In apa limpede si rece traieste pastravul, care populeaza in acelasi timp raurile ce se formeaza din lacuri.Caracteristicile Retezatului sunt crestele ascutite, numite atat de sugestiv custuri, si varfurile proeminente despartite de curmaturi situate de obicei cu circa 200 m mai jos. Pantele repezi ating cu usurinta 30-40 , dar adesea in versanti apar pereti aproape verticali sau surplombe. Aspectul ruiniform al Retezatului se datoreaza proceselor intense de dezagregare stimulate de conditiile climatice, intre care zapezile abundente, temperaturile scazute si ciclurile inghet-dezghet ce actioneaza intens asupra granodioritelor, pe alocuri puternic diaclazate. Rezulta, astfel, un relief rezidual, ca urmare a proceselor de dezagregare, pantele Retezatului sunt in general acoperite de grohotisuri fixate, semifixate si mobile. Cele mobile, cu blocuri basculante, constituie areale compacte sau se insira sub forma unor limbi cu latimi de zeci de metri.In lugul valcelelor abia adancite, ele alcatuiesc torenti de pietre, activi in timpul averselor, dar mai ales datorita avantajelor. Grohotisul coboara treptat, formand la marginea circurilor conuri izolate sau reunite in tapsane bine dezvoltate. Deseori, se dispun in valuri arcuite, conturand troienele de zapada pe care au alunecat iarna, formand potcoave nivale solitare sau in releu. VegetatiaAsociatiile de Juncus trifidus si de Sesleria coerulans se dezvolta pe stancariile din etajul alpin, iar de cele de Festuca picta si Luzula alpino-pilosa pe materialul dezagreat, in curs de fixare. Frecvent, blocurile ce formeaza grohotisurile sunt acoperite de crustele galben-verzui ale lichenilorRhizocarpon. O mare bogatie floristica se intalneste pe grohotisurile din regiunea calcaroasa Piule- Iorgovanu se remarca indeosebi macul galben de munte Papaver coronasancti-stephani si tufarisurile pitice de argintica Dryas octopetala. In hornurile calcaroase se intalnesc sangele voinicului Nigritella nigra, ghintura Gentiana lutea, crinul galben Lilium jankae.Marea extensiune a stancariilor si a grohotisurilor constituie un impediment pentru pasunat, atat in ceea ce priveste masa verde, cat si circulatia. Cirezile de vaci si turmele de oi gasesc insa conditii bune de pasunat pe pantele mai line din muntii Zanoaga, Zanoguta, Dragsanu si Picioru Lancitei si de pe culmile nordice, fapt evidentiat de cele circa 50 stane, localizate in apropierea padurii. In sectorul sudic calcaros, pe versanti se dezvolta pajisti de stancarie cu compozitie variata Sesleria rigida, S. haynaldina, festuca versicolor, F. saxatilis etc.H!! ... Download