... alpin propriu-zis se desfasoara la peste 2000-2200 de metri altitudine. Durata sezonului de vegetatie este scurta, de 3-4 luni o pe an, solurile au un pH ridicat si apartin tipurilor humico-silicatice si podzolice cu un profil slab diferentiat, bogate in humus acid, in conditii de umiditate ridicata umiditatea relativa a aerului este in jur de 90. Vegetatia este saracacioasa, predomina pajistile scunde de coarna cu numerosi muschi si licheni, alaturi de gruparile de plante scunde, adesea formand pernite compacte si palcuri de arbusti pitici.Etajul subalpin numit de unii autori alpin inferior, situat intre 1700-1800 de metri si 2000-2200 de metri, constituia in trecut domeniul de extensiune al tufarisurilor de jneapan, ienupar si smirdar si a raristilor de limita. Activitatea antropica- defrisarile si pastoritul intens-a condus la extinderea pajistilor de parusca si iarba stancilor si pajistilor de taposica. Pe versantii cu umiditate accentuata se dezvolta tufarisurile de anin verde care, ca si jneapanul, coboara mult in domeniul forestier, in lungul culoarelor de avalanse. In aceste conditii predomina umbrisolurile solul negru acid, andosolul si spodosolurile, solul brun feriiluvial si podzolul la care se constata o intensa spalare si debazeificare a materialului mineral. Pe vai si in circurile glaciare mai adapostite zapada se acumuleaza, alimentand reteaua de vai sau formand cuvete nivale temporare. Un reprezentant tipic al faunei alpine il constituie capra neagra. Dintre pasari sunt caracteristice fasa de munte, brumarita, acvila de munte. In lacurile alpine putin adanci se intalnesc tritoni.Etajul muntilor mijlocii si scunziEste caracterizat printr-un climat moderat, favorabil dezvoltarii padurii, aici concentrandu-se circa 60 din arealul forestier al tarii. Culmile se situeaza de obicei deasupra nivelului norilor stratiformi, ceea ce favorizeaza cresterea insolatiei. Circulatia aerului catre limita superioara a etajului este dominanta din vest, ... Download