... secunde ulterior. La modul general, timpii de avertizare sunt relativ mici, de la cateva secunde la maximum un minut Mexico City. Totusi, chiar si cateva secunde sunt extraordinar de importante din punct de vedere decizional. S-a constatat ca reactia umana la perceptia unui cutremur este instinctuala. Capacitatea de a rationa este aproape in totalitate inlocuita de instinctul de conservare si exista in primul rand intentia de a fugi din cladire. Implementarea unui SAS elimina acest comportament, deoarece, de la semnalul de avertizare pana la sosirea undei de soc sunt disponibile 25-30 secunde, extrem de utile, interval de timp in care se pot lua deciziile cele mai corecte pentru protejarea vietii. In cazul unor producatori sau distribuitori de utilitati gaz, electricitate, apa etc. intervalul de timp poate fi utilizat pentru oprirea sau intreruperea acestora. Pentru activitatile cu grad ridicat de pericol reactoare nucleare, apa grea, combinate chimice etc. exista, de asemenea, timpul necesar pentru intreruperea acestora. La trenuri, timpul de avertizare poate fi folosit pentru decuplarea alimentarii cu energie electrica, garnitura oprindu-se de la sine este cazul atat a trenurilor de suprafata, cat si a metroului. Exemplele sunt nenumarate. Cutremurele care ameninta capitala sunt evenimente de o adancime intermediara, cu magnitudini apropiate de 8, la o distanta epicentrala aproape fixa, de aproximativ 130 km. Timpul de avertizare se obtine prin urmatoarea logica, transpusa si in practica in adancime in hipocentru are loc un cutremur. Prima rezultanta a acestuia este unda p, unda de volum, longitudinala, de compresie, care atinge suprafata solului in zona epicentrala. In epicentru este instalat seismometru racordat prin radio la statia de receptie din Bucuresti. Socul perceput de seismometru este transpus in unde de radio si transmis instantaneu la Bucuresti. In Bucuresti se da alarma seismica, dupa o prelucrare computerizata a undei, timp de 2 secunde. Dupa un interval de circa 10 secunde se formeaza unda s, unda de volum, transversala, care isi incepe deplasarea distructiva in toate directiile, ca unda sferica. Diferenta timpului de parcurgere dintre unda epicentrala p si unda transversala, distructiva s - care ajunge la Bucuresti - este intotdeuna mai mare de 25 de secunde, ceea ce reprezinta un timp maxim posibil de avertizare. In plus, mecanismele sursa sunt foarte stabile pentru toate evenimentele seismice, astfel incat o proiectie a nivelului de miscare a Pamantului care se poate astepta la Bucuresti se poate baza mai degraba pe amplitudine si adancime. Aceasta trasatura specifica zonei Vrancea a permis contruirea SAS. La modul general, un SAS este alcatuit din patru componente - sistem de monitorizare compus din mai multi senzori - legaturi de comunicatii in timpi reali pentru transmiterea datelor de la senzori la computer - unitate de procesare pentru convertirea datelor de informatie - sistem de producere si comunicare radio a alarmei seismice. SAS romanesc Romania, ca seismicitate, reprezinta un caz particular. Seismicitatea in scoarta este impartita variat de-a lungul majoritatii teritoriului, cu magnitudini de obicei mici M5,5, pe cand epicentrele de seismicitate adanca sunt concentrate intr-o arie restransa, denumita regiunea Vrancea. Adancimile acestor evenimente se inscriu intr-un interval cuprins intre 70-200 km. Magnitudinile lor pot ajunge pana la M8, asa cum se presupune ca a fost cutremurul din 1802. Riscul pentru Bucuresti este aproape in intregime deteminat de cutremurele de pamant de adancime intermediara din regiunea Vrancea. In ultimii 60 de ani, Romania a suferit cutremure de pamant puternice, cu epicentrul in Vrancea - 10 noiembrie 1940 M7,7 adancime 160 km - 4 martie 1977 M7,5 adancime 100 km - 30 august 1986 M7,2, adancime 140 km - 30 mai 1990 M6,9 adancime 80 km. Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic, cu 35 ... Download