... si din cauza lipsei de cunostinte ecologice necesare si a iresponsabilitatii populatiei, ineficientei parghiilor legislative si economice, care ar stimula activitatile de protectie a mediului. Din cauza distrugerii si fragmentarii landsafturilor, s-au intensificat si calamitatile naturale. Consecinte catastrofale au ploile torentiale si alunecarile de teren, in urma carora sunt distruse mii de case si alte constructii. b Planificarea teritoriala si urbanizarea. Poluarea mediului cu surse provenite din orase si centre industriale afecteaza considerabil eco-sistemele raurilor. Deversarea in ele a apelor reziduale provoaca eutroficarea excesiva a lor cu deformarea ulterioara a componentei specifice a florei si faunei. Ca rezultat al eutroficarii s-au dezvoltat puternic algele cianofite ce provoaca fenomenul inflorirea apei - o adevarata calamitate pentru raurile si bazinele de apa artificiale. O alta sursa de poluare a ecosistemelor riverane este scurgerea de suprafata de la ploi si topirea zapezii de pe teritoriile urbane anual cca 200 mii tone de substante poluante, apa patrunzand in rauri fara a fi purificata, continand un complex de substante suspendate, produse petroliere si metale grele. Conform datelor Serviciului Hidrometeo si publicatiilor stiintifice, aceasta scurgere sporeste poluarea apelor cu 20-40 mai mult in comparatie cu sectoarele in amonte ale raurilor. Consecinte grave pentru mediul Republicii Moldova cauzeaza deseurile, care se acumuleaza anual in volum de 5,5-6,0 mln tone. Stocarea nereglementata a deseurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, inhumare a lor etc. si managementul nesatisfacator contribuie in continuare la agra-varea situatiei ecologice, starii sanatatii populatiei si a biodiversitatii spontane. c Agricultura. Utilizarea intensiva a teritoriului este un factor care influenteaza esential asupra diversitatii biologice a ecosistemelor. Terenurile agricole ocupa cca 2560 mii ha, ceea ce alc ... Download