... rocilor vulcanice, fie depunerilor de roci sedimentare.Intre cele sedimentare mai frecvente sunt calcarele, care dau un pitoresc mult apreciat.Asa se explica de ce harta geologica a acestor munti apare ca un adevarat mozaic. Nici orientarea cutarilor care a individualizat acesti munti nu este unitara pe in-treg intinsul lor. Cei din Banat continua cu o usoara arcuire spre SV prelungindu-se si la sud de Dunare spre orientarea cutelor din Carpatii Meridionali, pe cand cei de la nord de Mures prezinta o orientare ramurata cu totul diferita. Impestritarea aceasta de roci, de linii tectonice si de structuri diferite, explica ma-rea varietate a formelor de relief a culmilor largi, pe alocuri ca niste adevarate plat-forme pe care satele urca pana la 1200-1400 m altitudine, pe alocuri cu povarnisuristancoase si creste zimtate in calcare, ori cu siluetele conice din zonele vulcanice,pre-cum si a depresiunilor marunte raspandite peste tot, ori a celor largi care se deschid in palnie spre campie. Marii varietati de roci si structuri ii corespunde, de asemenea, varietatea zaca-mintelor subpamantene, intre care precumpanesc cele metalifere feroase si neferoase , pretioase materiale de constructie de la marmura pana la bazalte si gresii, dupa cum nu lipsesc nici carbunii, talcul, mica, etc. Subimpartirea acestor munti este lesne de facut, datorita culoarelor largi care iidespart. Deosebim astfel Muntii Banatului, Muntii Poiana Rusca si Muntii Apuseni. Muntii Banatului se intind spre culoarul Timis-Cerna, la est, defileul Dunarii,la sud, si la o linie cotita de la Bazias pana la nord de Bocsa, in partea apuseana, din-colo de care se defasoara dealurile. Culoarul Timis-Cerna, care formeaza limita spre Carpatii Meridionali, orientatpe directia N-S, aproape rectiliniu, pare sa fie format printr-o ruptura tectonica. Cu toate ca este strajuit de munti ce depasesc 2000 m la est si 1000 m la vest, formele de relief d ... Download