... telul din care sunt facuti este mai dur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la minim.Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de lucru mecanic si experienta ne arata ca, in schimb apare o cantitate corespunzatoare de caldura.Evident aceasta transformare nu poate fi decat suparatoare, cand sustrage folosintei noastre o parte din energia mecanica pe care avem interesul s-o folosim integral.Frecarea absoarbe energie macanica si o transforma in caldura.Cu toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avantaje practice vadite, fiindca daca nu ar exista, orice vehicul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat, incapabil sa se miste din loc sau sa se opreasca, o data pus in miscare.Am interpretat aparitia fortelor de frecare prin actiunea de franare a asperitatilor de pe suprafetele de contact.Se pune intrebarea ce s-ar intampla daca, printr-o slefuire cat mai buna, am cauta sa supriman aceste asperittiAici tot experienta ne arata ca frecarea, in loc sa scada, incepe sa creasca, daca impingen slefuirea prea departe.Aceasta se datoreaza interventiei fenomenelor de adeziune, adica de atractia reciproca dintre moleculelor celor doua suprafete de contact care, prin reducerea asperitatilor au ajuns unele in campul de actiune al celorlalte.La un grad de slefuire destul de inaintat, doua placi de otel adera una la alta in asa masura, incat este nevoie de o forta de cateva zeci de kilograme pe centimetru patrat, ca sa le putem deslipi.Apasarea crescand, va creste si forta de frecare.Frana lui PronyAbsorbtia de lucru mecanic prin frecare ne permite sa construim un dispozitiv special, numit frana lui Prony, cu care putem determina puterea unui motor oarecare.Doua talpi de lemn T si T, prevazute cu buloane de strangere sunt aplicate pe roata de transmisie a motorului fig. 3Pe una dinre ele se fixeaza o parghie P, la capatul careia se atarna un platan pentru greutati etalonate.Variind aceste greutati si strangand treptat buloanele, facem asa ca parghia sa stea orizontal, cand masina se roteste cu viteza unghiulara prescrisa. In cazul acesta, puterea debitata de masina este integral absorbita de frecarile franei.Raza rotii de transmisie fiind r, momentul fortei de frecare F va fi egal cu momentul greutatii mg de pe platan.Vom avea deci rFmgl ,sauFmgl . rDaca masina face f rotatii pe secunda, drumul parcurs de forta F este 2arf, in unitatea de timp.De aici deducem putere debitata P2arfF2afmgl,Pe care o exprimam in eati, cand celelalte marimi sunt exprimate in unitati MKS.Prin frecare frana se incalzeste peternic. De aceea trebuie mereu stropita mereu cu apa.BIBLIOGRAFIEFizica generala de Alexandru Cisman, Editura Tehnica Bucuresti-1959, volumul I, editia a IIaArborele lumiiDictionar enciclopedic roman Editura Politica Bucuresti-1966, volumul IIPAGE PAGE 2P2arfF2afmgl ... Download