... ratie electronica. Numarul acestor electroni este egal cu numarul atomic.De exemplu hidrogenul are un singur electron orbital, heliul are 2 iar uraniul are 92. Straturile electronice sunt asezate regulat, fiind in numar de 7, fiecare acceptand un numar limita de electroni. Primul strat este completat cu doi electroni, al doilea cu maximum 8 iar straturile succesive urmatoare pot accepta un numar mai mare de electroni.Numarul de electroni de pe ultimul strat determina caracterul chimic al atomului. Gazele inerte sau cele nobile heliu, neon, argon, kripton, xenon si radon au ultimele straturi completate cu electroni. Aceste gaze nu intra in combinatii chimice in natura, desi trei dintre cele mai grele gaze inerte kripton, xenon si radon au format compusi chimici in laborator.Pe de alta parte stratul exterior al unor elemente ca litiul, sodiul si potasiul, contine un singur electron. Aceste elemente se combina foarte usor cu alte elemente transferandu-le acestora electronul de pe ultimul lor strat formand un mare numar de compusi chimici.Conventional atomului i se atribuie atomului imaginea unui sistem planetar in care electronii se rotesc in jurul nucleului precum planetele in jurul soarelui. Deoarece nu se poate defini pozitia momentana a unui electron pe orbita, pentru a rezolva aceasta incertitudine i se atribuie electronului forma de nor electronic.Radioactivitatea artificialaExperimentele facute la inceputul anilor 1930 de catre fizicienii francezi Frederic si Irene Joliot-Curie au relevat faptul ca atomi stabili ai unui elementpot capata artificial proprietati radioactive, in urma unui bombadament cu particule nucleare sa cu anumite raze. Asemenea izotopi radioactivi radioizotopi sunt produsi in urma unei reactii nucleare sau a unei transformari. In asemenea reactii, mai mult de 270 de izotopi intalniti in natura au functia de tinte pentru proiectilele nucleare. Dezvoltarea spargatoarelor si a acceleratoarelor de atomi a facut posibila observarea a mii de reactii nucleare.Particule elementareStudiile facute la acceleratorul de atomi au stabilit ca fiecare tip de particula are o antiparticula, de aceeasi masa, dar are incarcatura si proprietati electrmagnetice opuse. Fizicienii au cautat multa vreme o teorie care sa puna in ordine aceasta multitudine de particule.La ora actuala particulele sunt grupate in functie de forta care le controleaza interactiunile, astfel hadronii forte nucleare puternice care includ hiperoni, mezoni, neutroni si protoni leptonii forte electromagnetice slabe includ particulele tau, muon, electronii si neutrinii bosonii obiecte de tip particula asociate cu interactiuni include fotonii si ipotetic purtatorii unei forte slabe si de gravitatie.Forta nucleara slaba este evidenta in reactii radioactive sau de descompunere de tip alfa eliberarea nucleului de heliu dintr-un nucleu atomic stabil . In 1963 fizicienii americani Murray Gell-Mann si George Zeig au propus ideea ca hadronii sunt combinatii de particule mai mici numite quarci, ale caror interactiuni sunt purtate de corpusculi de tip particula numiti gluoni.Aceasta teorie sta la baza investigatiilor curente si a folosit la anticiparea existentei altor subparticule atomice noi.Modele atomiceIstoria cunoasterii umane asupra atomului si partilor constituente ale acestuia Alexandru Boanca Clasa a IX-a DAtomiUrmele particulelor elementare.3GHCaM!c!d!yz7I ... Download