... pectiv masa a doua etaloane o bara standard din platina-iridiu pentru etalonul de lungime si o greutate din acelasi material pentru etalonul de masa. In schimb, Biroul n-a reusit sa faca etalonul pentru litru asa cum planuise initial. Ca atare, litrul a devenit egal cu 1000,028 centimetri cubi in loc de 1000. Astfel, in 1889 a fost adoptat prototipul international din platina iridianta denumit metru etalon, cu care periodic s-au comparat prototipurile nationale. In tara noastra, sistemul metric a fost adoptat in 1881, existand si in prezent etaloane nationale de metru si kilogram.Pe masura ce oamenii de stiinta descopereau noi cai, din ce in ce mai precise, de masurare a frecventei luminii, metrul era redefinit. Astfel, aproximativ 25 de ani, etalonul de lungime a fost raportat la frecventa luminii emisa de un anumit izotop de kripton.In 1967, existenta ceasurilor atomice, extrem de precise, i-a facut pe oamenii de stiinta sa renunte la utilizarea rotatiei Pamantului pentru determinarea unitatii de timp. De atunci, secunda a fost definita ca intervalul de timp egal cu 9 192 631 770 perioade de oscilatie ale microundelor emise de atomul de cesiu 133. Dar din moment ce din 1967 viteza de rotatie a Pamantului a scazut putin, a fost necesar ca, eventual la sfarsit de an, sa fie introdusa o secunda in plus.In 1983, Biroul International de Greutati si Masuri a stabilit un alt principiu si pentru determinarea etalonului de lungime viteza luminii in vid. Aceasta viteza este una dintre constantele universului, dupa cum este cunoscuta inca din 1905, cand Einstein a formulat teoria relativitatii. Considerand metrul egal cu distanta parcursa de lumina in vid in 1299 792 458 secunde, se obtinea valoarea etalonului curent de lungime. Atunci, daca definitia este corecta, inseamna ca viteza luminii este de exact 299 792,458 kilometri pe secunda. Inainte de aceasta noua definitie, viteza luminii era data ca fiind aproximativ de 299 792,5 kilometri pe secunda 186 292 mile pe ... Download