... nului spiralat.care formeaza contingentul de fibre auditive ale nervului acustic. Fiecare nerv acustic este constituit din aproape 28000 de fibre, ceea ce arata ca nu se produce o convergenta a impulsurilor provenite de la elementele receptoare dar cele mai multe celule senzoriale primesc mai multe fibre nervoase si cele mai multe fibre inerveaza mai multe celule senzoriale.tpar ttab Vibratiile scaritei pe membrana ferestrei ovale se transmit, sub forma undelor propagate, perilimfei din SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tinsrsid16723796 scala vestibuliSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid16723796 celei din SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tinsrsid16723796 scala timpaniSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid16723796 , ajungand pana la fereastra rotunda, care va vibra la randul ei. Unda se amplifica pe masura ce se departeaza de fereastra ovala, atinge amplitudinea maxima mai aproape de baza melcului pentru sunetele inalte si mai aproape de varful melcului, pentru sunetele joase, si apoi diminua rapid. Membrana bazilara care nu este sub tensiune asa cum se credea inainte, este deprimata in zona in care amplitudinea undelor propagate este maxima, deci la o distanta care depinde de frecventa undei sonore. Ca urmare a miscarii membranei tectoriale fata de SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tinsrsid16723796 lamina reticularisSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid16723796 , cilii celulelor sunt indoiti si in nervii auditivi sunt generate potentiale de actiune. Deci, la nivelul urechii interne vibratiile lichidiene sunt transformate in impulsuri nervoase, pe baza carora se vor elabora in creier senzatiile audtive.tpar ttab Impulsurile nervoase declansate sub influenta undelor sonore se transmit de la nivelul organului Corti, pe calea fibrelor nervului auditiv, in bulb, la nucleii cohleari ventral si dorsal, unde aceste fibre fac sinapsa. De la nivelul bulbului in sus, impulsurile auditive provenite din fiecare urech se impart bilateral si, strabatand diverse cai directe si incrucisate, dupa un releu talamic, ajung in cortexul auditiv. Fiecare cortex auditiv primeste in partea sa anterioara impulsuri generate la varful melcului, iar in partea sa posterioara, impulsuri de la baza melcului. Polul superior al analizatorului acustic se gaseste la om la baza scizurii sylviene, in aria 41, si primeste impulsuri de la ambele urechi si de aceea lezrea unilaterala a acestei zone nu altereaza auzul.tpar ttab Senzatii sonore determina numa sunetele care au o anumita amplitudine, in timp ce acelea cu o amplitudine prea mare determina o senzatie dureroasa de presiune. Amplitudinea unui sunet se exprima obisnuit in decibeli. La omul normal, nivelul sunetului standard care constituie pragul auditiv corespunde, la zero decibeli, unei presiuni de 0,000204 dynecmSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs16tinsrsid16723796 2SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid16723796 . Intensitatea sunetelor, apreciata pe baza scarii decibel, este cuprinsa intre intensitatea prag 0 si 140 db. nivel la care organul Corti este in pericol de a fi lezat. Deoarece scara decibel este logaritmica, nivelul maxim 140db reprezinta o energie a sunetului de 100 de milioane de ori mai mare fata de cea a pragului auditiv 10SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs16tinsrsid16723796 14SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid16723796 . Ca referinte, mentionam ca amplitudinea vocii soptite este de 20db, cea a vocii in conversatie obisnuita de 50db, cea a zgomotelor unui oras mare de 80 db, iar zgomotul unui motor de avion de 120 db.tpar ttab Urechea umana percepe numai sunetele cu o frecventa cuprinsa intre 20 si 20000 ciclisec., in timp ce urechea unor animale este mult mai sensibila cainele. Cea mai mare sensibilitate la om exista intre 1000 si 3000 ciclisec., cand se pot face diferentieri de frecventa de 0,3, dar deasupra si dedesubtul acestor valori discriminarile se fac ... Download