... ii lui Socrate, dialoguri de maturitate si, in sfirsit dialoguri de batrinete. Exista si lucrari care nu - au caracter de dialog, ca Apararea lui Socrate sau ca cele treisprezece scrisori, din rindul carora doar cea de-a saptea este considerata autentica. Ca si in cazul multor altor filosofi antici Pitagora, Aristotel, se pare, ca alaturi de opera scrisa a lui Platon, exista si o importanta, parte a gindirii sale care a fost cunoscuta doar de catre discipolii sai. Aceasta parte ne - sau incomplet cunoscuta a gindirii platoniciene este constituita atit din interventiile filosofului la cursul Academiei, cit si, se pare, din ideile care l-au apropiat pe Platon, la virsta a treia, tot mai mult de mistica pitagoreica. In deja amintita scrisoare a saptea exista urmatorul mesaj Nu exista nici o lucrare a mea despre aceasta tematica, nici nu va exista, pentru ca ea nu poate fi comunicata prin cuvinte, ca alte invataturi ... Aristotel, care vorbeste nu numai o data de invataturile nescrise ale lui Platon, a sustinut ideea ca, spre sfirsitul vietii sale, Platon ar fi imbratisat teoria numerelor de la pitagoreici, ceea ce a dus la o asimilare a ideilor platonice cu numerele pitagoreice. Unele parti ale gindirii sale pot fi reconstituite pe baza notelor unor discipoli este cazul, de pilda, al prelegerii lui Platon Despre bine, care ne arata o posibila directie uramata de gindirea lui Platon, in afara de cea din dialoguri.Platon este continuatorul si desavirsitorul conceptii socratice. Impresionat de descoperirea lui Socrate, Platon o generalizeaza si o reinterpreteaza. El aprofundeaza conceptul notiunea socratic si il transforma in idee. Tot ce exista are un corespondent conceptual. Astfel de notiuni generale ale celor ce exista aievea, scrie Aristotel, el le-a numit Idei, spunind ca lucrurile stau in afara accestora si isi capata denumirea dupa ele. Astfel se contituie teoria Ideilor a lui Platon conform careia conceptele, notiunile generale capata o existenta de sine statatoare,, independenta de cea a lucrurilor. Ideea este, deci, conceptul ontologizat.Din cele relatate mai sus observam ca Platon depaseste cu mult pe Socrate. Daca pentru Socrate ideile sunt notiuni, concepte adica rezultat al activitatii intelectuale, apoi pentru Platon ideile sunt insasi existenta in toata plenitudinea ei lucrurile din lume isi au in ea temeiul sau. Noi avem ideea fumosului ca notiune fiindca obiectul ei, ca frumosul in sine este o esenta absoluta. Aceste idei sunt existenta autentica. Numai acele idei pot fi cunoscute de catre ratiune, deoarece totul in afara de ele se desface intr-o continua schimbare si poate produce doar o perceptie.Teoria ideilor este esenta si punctul culminant al filosofiei platonice. Ce reprezinta aceasta teorie a ideilor si cum ajunge Platon la formularea ei Platon n-a expus in nici un dialog al sau, intr-un mod sistematic teoria sa despre idei. O pregatire epistemologica a acestei teorii o gasim in dialogul Tectet. Ca si Socrate, Platon sustine ca simturile ne dau doar cunostinte relative. Adevarul poate fi cunoscur doar cu ratiunea. Daca simturile ne aduc cunoasterea lumii neschimbatoare a ideilor. Aceasta este doar punctul de pornire. In genere, in dialogurile din prima perioada, teoria ideilor lipseste sau, cel mult, e abia sugerata uneori. Preocuparile lui Platon se indreapta, continuind linia lui Socrate, spre domeniul valorilor etico-estetice. Scopul sau principal este respingerea relativismului axiologic al sofistilor. Platon avea sa curete valorile de orice relativitate si sa le acorde statutul unor existente in sine, independente. Teoria ideilor apre, deci din nevoia asigurarii ontologice a valorilor si se manifesta initial ca o ontologie a valorilor. Nu fara rezerva si ezitari ea va deveni apoi o ontologie generala.Un rol important in elaborarea teoriei Ideilor a revenit sugestiilor matematicii, asa cum le-a interpretat platon. Conform invataturii lui Platon, existenta se scindeaza i ... Download