... tul practic si rationamentul teoretic, o necesitate ce a aparut recent si in modelele psihologice ale rationamentului ex.,Manktelo and Over 1991 1995 Cummins 1996b-c 1997 1998a, b 1999,in press Oaksford and Chater 1992. Scopul rationamentului practic este determinarea unui curs prudent al actiunii. Tipic, aceasta inseamna determinarea a ceea ce li se permite, obliga, sau interzice oamenilor sa faca. Logicile Deontice au fost propuse cu scopul dezvoltarii modelelor normative al acestui tip de rationament, aceste logici au ca operatori primitivipermisiunea, obligatia, si intr-un anumit sens prohibitia Hilpinen 1971 1981. Acestia sunt operatorii principali necesari pentru scopul rationamentului practic. Rationamentul practic, sau deontic, este distinct de rationamentul teoretic in care rationatorului i se cere sa determine statutul epistemic adevarul al decriptiei unei stari de lucruri. Aici, cineva nu se preocupa cu alegerea unui curs prudent al actiunii. In schimb, se preocupa cu ce este necesar prin faptele date. Danila considera ca aici Cummins exagereaza, deoarece in faptele umane in mare sunt contingente. Aceasta distinctie apare nu doar in modelele normative ale rationamentarii, ci si in rationarea de fiecare zi. Pentru aproape trei decade, psihologii au notat ca atunci cand rationam despre reguli prescriptive norme sociale , privim spontan spre violarile posibile ale regulii, adica, privim ca sa vedem cine ar putea incalca regula, Cheng and Holyoak 1985 1989 Cosmides 1989 Griggs and Cox, 1982 Cummnis 1996a, b Johnson-Laird, et al. 1972 Manktelo and Over 1991 1995. Aceasta strategie rationamentala cruciala extrem de convingatoare pare sa fie declansata aproape exclusiv de probleme cu continut deontic, permisii particulare, obligatii, prohibitii, promisiuni, si avertismente. Detectia violarii este rar intalnita in rationamentul teoretic de fiecare zi. Exemplele cele mai izbitoare de acest efect au fost raportate folosind ason Card Selection Task.Ca un exemplu simplu, imagineaza-ti ca cineva i-ti spune ceva ciudat despre un priten mutual de-al vostru, anumeDaca John sta toata noaptea in cabina lui, atunci intotdeauna se intoarce acasa cu un sac de gunoi. daca p atunci qCa o demonstratie, prietenul tau la urmarit pe John, scriind activitatile lui in fiecare zi incepand in urma cu trei luni si stocand informatia in dosarul unui computer. Dosarul contine informatie despre unde s-a dus John si ce a adus cu el la reantoarcere. Acestea includ- Informatie despre ce a adus John cu el acasa cand a stat toata noaptea in cabina lui p-Informatie despre ce a adus acasa John cand a stat toata noaptea intr-un loc diferit non-p-Informatia despre unde s-a dus John cand s-a intors cu un sac de gunoi q- Informatie despre unde s-a dus John cand s-a intors fara un sac de gunoinon-qCare ocazii a-i vrea sa le inspectezi in scopul sa fii sigur daca prietenul are dreptate Alegerile tipice in problemele teoretice similare sunt p si q, adica, a stat toata noaptea in cabina lui si a venit acasa cu sac de gunoi. Acum sa ne imaginam ca a lui John cabina este intr-o rezervatie a naturii, si se cere ca toti vizitatorii ce raman toata noaptea sa-si ea gunoiul cu ei pentru a proteja mediul si pentru a descuraja maturarea. Care ocazii a-i dori sa le inspectezi in scopul de a te asigura ca John s-a conformat regulii Raspunsul tipic in problemele deontice similare este p si non-pa stat toata noaptea in cabina si s-a reantors fara un sac de gunoi. Cand rationeaza despre adevarul unei declaratii conditionale, oamenii cauta spontan sa confirme ca antecedentul p si consecventul q se realizeaza impreuna. Cand rationamenteaza despre supunerea la reguli prescriptive norme sociale, oamenii in schimb privesc spontan la violarile regulilor posibile. Aceasta este adevarat daca intrebarea finala inclina cercetarea in favoarea verificarii ca in exemplul anterior sau dectarea violarii ex., .. ... Download