... nedorite, care lasa impresia de multe ori ca s-a dorit chiar acest lucru. Aducand in fata motive legate de necesitatea sterilizarii excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piata, fapt ce a condus la obstructionarea activitatii bancare, considera Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei senatoriale de buget-finante. O parte importanta din lichiditati a fost absorbita de pe piata in conditiile in care volumul arieratelor, pe scurt a datoriilor, depasea cu mult masa monetara, dupa cum reiese din chiar raportul BNR pe 1999. Practic, peste 80 dintre societatile comerciale sunt in incetare de plati. Dan Stelian Marin afirma ca autoritatea bancara a reusit sa atraga de la bancile comerciale resurse financiare ce depasesc sumele plasate de banci in economia reala cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre pastrare in trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin doua mecanisme aflate la indemana bancii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale pana la 30 din resursele atrase de bancile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de alta parte, BNR a participat activ pe piata interbancara, cumparand masiv bani. Ce s-a urmarit de fapt Aceasta politica, la care s-a adaugat campania titlurilor de stat inceputa de Ministerul Finantelor pentru a obtine resursele necesare acoperirii golurilor de la buget, a condus la cresterea si mentinerea la un nivel ridicat a dobanzilor. In primul rand, bancile erau obligate sa-si blocheze aproape o treime din bani contra unei dobanzi derizorii, pe care o stabileste unilateral autoritatea bancara. Pentru a-si acoperi pierderile, societatile bancare au fost silite sa majoreze dobanzile active, adica acele dobanzi percepute la credite. In al doilea rand, interventia BNR pe piata interbancara a ridicat nivelul dobanzilor cu efecte vizibile in pretul creditelor. Una peste alta, politica BNR nu a fost deloc una care sa favorizeze activitatea bancilor romanesti, a explicat vicepresedintele Comisiei buget-finante a Senatului. In schimb, tot mai multe firme intrau in faliment pentru ca nu mai aveau acces la credite, iar bancile au trebuit sa renunte la menirea lor, aceea de a credita economia, orientandu-se spre operatiuni speculative. Fie catre piata interbancara, unde se intalneau cu omniprezenta banca centrala, fie catre piata titlurilor de stat care intretineau, prin dobanzile oferite, cercul vicios. In aceste conditii se pune intrebarea fireasca Ce urmareae fapt BNR Dobanzi bancile aflate in situatii financiare precare faceau eforturi disperate pentru a obtine bani, influentand astfel ratele dobanzilor. Criza de lichiditati prin care treceau le-a facut sa se indrepte, in conditiile refuzului BNR de a le credita, catre bancile comerciale, de unde obtineau imprumuturi la o dobanda ce depasea posibilitatile de supravietuire. Elocvent in acest sens este cazul BANCOREX, societate bancara care se imprumuta de pe piata interbancara cu dobanzi ce atinsesera un nivel mediu de 265, potrivit aceluiasi raport al BNR pe 1999. ARB cere limitarea accesului bancilor la rezerva minima obligatorie fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care este menit sa asigure despagubirea populatiei in cazul unui faliment bancar, a ajuns sa se confrunte cu probleme dificile. Asociatia Romana a Bancilor ARB a propus recent Bancii Nationale a Romaniei BNR, sa limiteze accesul bancilor la rezervele minime obligatorii constituite la BNR in limita unui plafon care sa acopere rezervele reprezentand depozitele populatiei. Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, afirma ca o astfel de masura ar putea permite, in cazul in care o banca da faliment, ca Fondul de garantare al depozitelor din sistemul bancar sa nu se mai afle intr-o situatie critica, determinata de lipsa de resurse. Mihai Bogza, viceguvernator BNR Sistemul tr ... Download