... 2.4 FIZIOCRATISMULFiziocraii un grup numeros de ganditori liberali francezi au tr it in 12sec 18 dup revoluia burghezo-democrat din 1789 Reprezentani F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei 1.conceptia despre ordinea natural politica ec, optim viaa ec, se desf , dup reguli care nu dep, de viaa oamen2 legi naturale L sai lucrurile s -si urmeze cursul lor firesc Gournay. 2 Conceptia despre bog ie I rolul primordial al agriculturii in crearea ei. Adev rata bog ie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric singurul domeniu in care se putea crea bog ia. 3 conceptia despre crearea, repartiia I circul prod, intre clasele societ. 4 th, produsului net. Celebrul tablou economic primul model macroec, din ist. Premisele tabloului in 3 clase -cl, productiv fermierii -cl, proprietarilor funcionari cl inactiv - cl, steril . Cifrele folos, in tablou se refer la avansurile sau capitalurile folosite I consumate in cele 2 ramuri de baz ale ec, si struct, lor. avansuri iniiale sau capit, fix I avans, anuale sau capit, circulant, volumul, valoarea I struct, prod, global total pe ans, intregii ri. Pe baza ac, tablou 2 concluzii - drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond2 existente la inceputul activit ii I deci producia poate fi reluat pe aceeai scar , e posibil reproducia simpl a capit, social - din moment ce intregul produs net creat in agric, de fermieri ajunge in poses, proprietarilor de p mant logic ar fi ca numai ei s pl teasc impozit. Merite a fost primul tablou - a realizat reproducia in dubl expresie material I b neasc - a dezv lui mobilul reproduciei produsul net - a prezentat circul, mf2 I a banilor numai ca o latur a proc, complex al reproduciei capit, soc - a incercat sa descopere o serie de corelaii mai complexe in cadrul circuitului ec Destinul ist, al fiziocrailor ei au dovedit modernizarea cunoaterii tiinifice, au dezv luit leg turi intre cunoatere I politica ec, m sura ce a consstituit impoz, fin, mic - ei ap rau burghezia voind s-o scuteasc de impoz.2.5 CONCEPIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre preuri I venit. ADAM SMITH 1723-1790 a avut posibilit2 datorit nivelului de dezv, al rii Anglia s realiz, un imens pas. - indust, e f, dezv, agric, ramura ec, mai dezv, decat in Frana - lurarea sa Avuia naiunilor 1776 - el incearca sa fac o sintez a literaturii ec, de pana la el ceea ce ii permite o jalonare a sectoarelor mai imp, ale st, ec. Idei originale -avuia unei naiuni care e totalit, b2, mat, de care dispune pt satisf, nevoilor, munca anual a fiec, na, pt a produce ac, b2 - generaliz, posib, de a ob, I spori avuia la toate ramurile prod, sociale - analiz, rolul capitaluluica fact, de prod, si imp, acumularii lui - met2 fol, de Smith in abordarea prob2 se refer la oscilaia lui intre met, descriptiv I analitic . Marx le-a caract, ca met, exoteric cea descriptiv I met, osoteric cea analitic . A. Smith spune preurile pleac de la pr, natural si pr, pietei ale lui Petty. Propune in loc de pre - valoarea. Valoarea are 2 semnificaii - folosul pe care un b, il poate aduce cuiva val, de intrebuinare - in ce proporie poate fi sch, unui b, cu alte b2 val, de sch Pt un om de afaceri ac, este mai imp. Val, identifica 2 proc, dif proc, de creare a val, proc, de repartizare a sumelor ob, dup vanzare. Atunci cand se calc, costurile se ine seama I de amortizare pe lang cele 3 venituri . Crearea I repartiia venitului - Smith a prezentat in mod corect struct, social a societ, moderne. El imparte societ, in 3 clase muncitori i salariai, patroni, proprietari funciari. Acetia partic, la repart, venitului na, ob, venituri denumite diferit. Salariul este pretul muncii pe care o vinde lucr torul capitalistului iar profitul este venitul proprietarului de capital. Ven, na, e crea ... Download