... ii, mentalitte3tfei tbai comportamente ale fiecte3rui popor. De exemplu germanii tbai elvetfeienii au adoptat repede marile suprafetfee pentru vte2nzarea cu amte3nuntul, teen schimb, francezii au rte3mas mult timp legatfei de micii comerciantfei de cartier, iar acetbatia legatfei de magazinele lor. Dar marile teentreprinderi franceze de distributfeie au devenit liderii mondiali tbai exportte3 tehnicile de distributfeie teen hipermagazine. Existte3, de asemenea, pietfee inaccesibile consumatorilor, deoarece tranzactfeiile au loc teentre teentreprinderi. Importantfea acestor pietfee este considerabilte3. tpar Pietfeele sunt retfeele de comunicatfeie. Dezvoltarea lor este astfel foarte legatte3 de procesul tehnicilor de comunicatfeie. Explozia tehnicilor informatice tbai de telecomunicatfeii provoacte3 teen prezent un tbaoc formidabil asupra organizte3rii schimburilor cam peste tot teen lume. tpar tcen concluzie, piatfea apare ca un ansamblu de mijloace de comunicatfeie, prin care vte2nzte3torii tbai cumpte3rte3torii se informeazte3 reciproc de ceea ce au, de ceea ce au nevoie tbai de pretfeurile cerute tbai propuse teenainte de a teencheia tranzactfeiile. tpar Schimburile de pe piatfete3 se efectueazte3 cu ajutorul banilor, fiecare bun economic avte2nd un pretfe anume, care de cele mai multe ori este definitoriu. Adicte3 orice cumpte3rte3tor ratfeional va lua teen considerare pretfeurile la care se oferte3 anumite bunuri la vte2nzare, asta pe lte2nga calitatea bunului respectiv, dar totutbai pretfeul este care delimiteazte3 bunurile de acelatbai fel din prisma cumpte3rte3torului. Chiar din acestte3 cauzte3 este importantte3 analizarea conceperii pretfeurilor bunurilor oferite pe piatfete3 la un moment dat. tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid671
0515 ttab ttab tpar ttab tpar tpar tpar SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tbtf37tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid
6710515 2 tendash Oferta tbai pretfeul de vte2nzaretpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf0tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid6
710515 tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid67
10515 tcen conventfeia care fixeazte3 pretfeul, sunt doute3 pte3rtfei care se pun de acord un cumpte3rte3tor tbai un vte2nzte3tor. Vte2nzte3torul este, teen general, o teentreprindere producte3toare de bunuri sau servicii. Cumpte3rte3torul poate fi o teentreprindere, un particular sau o administratfeie. tpar Pentru a hotte3rtee pretfeul tbai cantitatea de marfte3 pe care doretbate ste3 o vte2ndte3, vte2nzte3torul va trebui ste3 ia teen calcul urmte3torii factori costurile proprii, concurentfea tbai cererea.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid671
0515 tpar SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tbtf37tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid
6710515 2.1 tendash cunoatbaterea costurilortpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf0tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid6
710515 tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid67
10515 Cunoatbaterea pretfeurilor de cost este baza oricte3rui calcul economic. Acesta permite calculul pretfeului de cost tbai stabilirea conturilor de exploatare, adicte3 raportul teentre teencaste3ri tbai cheltuieli. ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid671
0515 ... Download