... ii de afaceri, 1904 el apare drept un analist al capitalismului si crizelor. Veblen propune de fapt criticarea unor comportamente reale, bine evidentiate de modele rationale imaginate de catre economisti. Dupa el, oamenii de afaceri nu sunt exemple de rationalitate economica perfecta. Acestia, spunea el, nu sunt decat niste hoti la drumul mare din fericire, dincolo de aceasta lume mai putin recomandabila exista tehnica, masina care obliga omul sa masoare si sa calculeze. In ultimele sale lucrari, adica Inginerii si sistemul de preturi 1921, Proprietarul absenteist si intreprinderea privata 1924, Veblen anunta o lume in care economistii si inginerii guverneaza economia si acapareaza puterea. El pregatea astfel era organizatorilor descrisa de Burnman sau tehnostructura lui Galbraith. Veblen va face din tehnologie si stiinta, marile forte ale schimbarii.Rezolvarea fluctuarii preturilor, crede el ca vine doar prin plasarea expertilor in fruntea productiei si distributiei de marfuri. Ideile lui au influentat derularea politicii economice si in mod particular a trendului acestei politici, indreptand-o catre un mai mare control social sau catre o activitate guvernamentala mai intensa in cadrul economiei, in momente in care intreprinderile de afaceri diminau economia. Teoriile economice ale lui Veblen incep cu instinctele. El credea ca omului i-a fost menit sa fie studiat ca un animal, nu ca o masina automata folosind metodele echilibrice imprumutate din fizica. Veblen presupunea ca omul are un instinct de munca, un instinct de curiozitate si un instinct de supravietuire a sa si a copiilor sai. Aceste instincte au facut posibila dezvoltarea gandirii. Gandirea este adaptata evolutiei selective. De exemplu, in timpul barbaric al lui Veblen, gandirea la dreptul proprietatii era necesara pentru a supravietui. Aceasta gandire a evoluat in functie de psihologia umana. Conditionarea Pavloviana si nu preferintele sau maximizarea nevoilor conduc oamenii spre alegerile economice.Programul tehnologic este motorul schimbarii in teoria lui Veblen. Oamenii au acumulat cunostinte noi doar din pura curiozitate, fapt care a dus la o situatie noua, incompatibila cu vechea gandire, institutiile imbecile care sunt potrivite mai de graba unui alt nivel de tehnologie.Veblen si-a imaginat o societate impartita in cinci clase sociale distincte. Monopolurile sau clasa conducatoare se imparte in proprietari absenti invizibili si sefii industriei. Primii constituie clasa fara ocupatie leisure class, o clasa parazita pentru care risipa si consumul reprezinta un semn al apartenentei la clasa. Sefii industriei sunt oameni care se ocupa de afaceri in locul proprietarilor absenti cu scopul de a castiga bani. In sistemul lui Veblen, castigurile, profitul banesc nu reprezinta o masura a eficientei. El credea ca profitul banesc putea fi maximizat prin sabotajul industrial si prin restrictionarea capacitatii de productie sau randanentului. Acest process pecuniar a creat cicluri de afaceri si o inrautatire generala a bunastarii economice. Teoria despre clasele sociale a lui Veblen a pornit asemanator teoriei marxiste, desi ajunge la concluzii complet diferite. Unii oamenii fac parte dintr-o clasa superioara parazitara, care au dreptul sau puterea de a epuiza consuma produsele clasei muncitoare, inferioare. Proprietatea este doar un obicei al gandirii care justifica furtul claselor superioare. Populatia de dedesubt sau clasa muncitoare fusese invatata sa accepte aceasta ordine a lucrurilor si chiar cauta sa depaseasca sa rivalizeze clasa superioara, ceea ce rezulta ca aspiratiile mobilitatii de clasa au tinut in frau multumirea claselor inferioare.Clasa fara ocupatie leisure class este clasa cea mai mare careia ii este interzis sa munceasca. Veblen a privit munca din acest punct de vedere, drept o nevoie instinctiva. Solutia era sa i se permita clasei superioare sa se implice in razboi, vanatoare, preotie si sport pentru a ... Download