... litica si Eterica Nicomatica in care, deasemeni, se regasesc idei referitoare la viata economica, la bani si preturi si unde analizeaza capitalul ca factor de productie si filozoful grec Xenofon care realizeaza o lucrare de economie. In Evul Mediu intalnim idei de pret si profit just, iar in perioada Renasterii se aduc schimbari in plan economic, adica se dezvolta relatiile de schimb si apare CURENTUL numit MERCANTINISM. Cei ce sustineau acest curent gandeau ca izvorul bogatiei il constituie schimbul, iar aurul si argintul erau considerate cele mai importante surse de imbogatire. A doua etapa a economie din punct de vedere al teoriilor gandirii economice o reprezinta Scoala fiziocrata Fr. Quesnay in cadrul careia se considera ca izvorul bogatiei nu-l numeste ca fiin schimbul ci productia agricola.Urmatoarea etapa si cea de-a 3 are loc o data cu dezvoltarea relatiilor capitaliste ,de fapt, vorbind despre Scoala Clasica Engleza reprezentata de Adam Smith la 1776, care publica lucrarea Avutia natiunilo. Cercetare asupra naturii si cauzele ei si care considera ca economia studiaza modul in care procura un popor un venit, de David Ricardo cu eseul Principele economiei politice si impunerii, de Jean Baptist Say cu Tratat de economie politica, si de Thomas Malthus Eseu asupra principiului pop., toti acestia fiin adeptii LIBERALISMULUI ECONOMIC. Urmatoarea etapa dupa liberalismul ec este Economia Clasica care a evoluat pe 2 directii Scoala Modernista reprezentata de scoala marginalista ce analizeaza microintreprinderile si Economia moderna neoclasica reprezentata de numele lui J. M. Keynes. Stiinta economica in vechile timpuri cunoaste multe teorii. Astfel-Paul Samuelson considera ca stiinta economica studiaza resursele limitate pentru aproduce bunuri-Rene Descartes despre metoda economiei gandea ca succesiunea elementelor simple care, intr-o logica deductiva duce la demonstrarea celor mai complicate constructii geometrice , sunt capabile sa explice orice alt domeniu al cunoasterii umane.tot in cadrul medodie in economie Maurice Allais, Nicolae Grigorescu Roegen si . Leotief ziceau ca eraorea adversarilor utilizarii instrmuntului matematic in stiinta economica este de a nu cunoste posibilitatile voastre pe care el le ofera eraorea unor matematicieni in consta in a lua drept scop ceea ce nu este si nu poate fi decat un mijloc si ca aritmetizarea singura nu garanteaza ca un edificiu teoretic este corect si adevarat si respectiv ca metodele catitative nu au resit totusi, pana in prezent ,sa castige majoritatea economistilor de profesie. De vina nu este numai rigurozitatea putin atragatoare a matematicii adevarul este ca asemenea metode a dat rareori rezultate semnificative, superioare celor obtinute prin procedee traditionaletot legat de metodel in economie K. Marx afirma ca la analiza fenomenelor economice nu se pot folosi nici microscopul ,nici reactivi chimici. Puterea de abstractie trebuie sa le inlocuiasca pe amandoua si respectiv afirmatia lui A. Marchal zice ca matematicile nu constitue decar o metoda de rationa si este de neanteles prin ce virtute majica ,formulele matematice pot fi singurele care sa ne permita cunoasterea realitatii in complexitatea sa infinita. Mai avem in vedere ca si progresele din stinta economica au fost generatoare de schimbari atat de ample, incat de la un anumit moment incolo, s-a vorbit de o noua economie ceea ce, in realitate, inseamna o noua etapa, o alta explicatie data de stiinta economica, de teorie pentru economia faptica. De exemplu, s-a trecut de la economia clasica, la cea neo-clasica, si apoi la noua economie clasica. In acelasi sens, amintim ca in ultimele doua-trei decenii a inceput sa se vorbeasca despre Noua Scoala de la Cambridge ce a fondat Noua Economie. Un grup de economisti renumiti - J. Robinson, P. Sraffa, L. Pasinetti si altii, care, in cariera lor, au lucrat un timp la Universitatea Cambridge, au fost in vizita acolo, sa ... Download