... int primii economisti care au creat si au pus in opera o doctrina a cresterii economice.Desi cu imperfectiuni,cu mari si multe contradictii si lacune metodologice,pentru timpul cind a fost gindita ea a insemnat o mare realizare.Preocupati de stabilirea conditiilor factorilor progersului, mercantilistii au fost aproape unanimi a le vedea in abundenta populatiei, a banilor, si in existenta unui stat puternuc..Petty vedea in munca si pamint cei doi factori fundamentali de care depinde productia.Cat priveste caile dezvoltarii, mercantilistii au dat trei raspunsuri imbogatirea prin moneda, prin industrie si prin comert. Populatia si muncaIn marea lor majoritate, mercantilistii au fost populationisti, in sensul ca s-au pronuntat pentru cresterea numerica a populatiei unui stat.John Hales, mercantilist englez, considera ca populatia trebuie sa fie numeroasa pentru a asigura, astfel, sursa unei puteri armate.Argumentul economic cel mai puternic sustinut de mercantilisti este ca o populatie numeroasa face abundenta oferta de forta de munca si reduce, astfel, salariile si, deci, costurile.Numerosi sunt mercantinisti care, in scrierile lor, au binecuvantat munca. Obligatia de a munci le se pare mercantilistilor rationala, pentru ca somajul este atat o pierdere potentiala de productie, cat si o sursa a decodentei.Statul artizanilor1563 si Legea impotriva saracilor1601, ca acte legislative engleze, s-au inspirat din lucrarile si filosofia sociala promovate de mercantilisti.O problema deosebita care l-a preocupat pe .Petty, mai mult decat pe alti autori mercantilisti, este calitatea muncii. El ajunge la concluzia ca populatia nu este si nu trebuie considerata omogena, ca productivitatea muncii variaza in functie de ramura.Contributia lui Petty la dictrina dezvoltarii economice este legata si de punerea in discutie a factorului pamant. Petty este de parerea ca pamantul contribuie alturi de munca la crearea valorii marfurilor. Clarifica problemele legare de renta diferentiala determinata de diferenta de pozitie si fertilitate, care fac ca pretul politic sa varieze fata de pretul natural.Remarcabila este si stradania sa de a calcula pretul pamantului. El nu ezita sa calculeze si valoarea capitalului uman iPohota,1995,pp 20-30sBaniiForma ideala a bogatiei consta, in veziunea mercantilistilor, in bani, respectiv in metalele pretioase din care erau confectionati acestea.Sporirea bogatiei sub aceasta forma a fost considerata de ei preocuparea centrala pentru indivizi cat si pentru stat, prezentat ca exponent al binelui publuc.Fascinatia acestiu deziderat a fost asa de mare incat orice mijloc era considerat accesibil pentru atigerea lui, mergand pana la jefuirea unor tezaure apaptinand altor popoare.Preocupati de imbogatirea imediata nu s-au sinchisit de urmarile ei asupra partenerilor lor de afaceri, ceea ce a avut , dupa cum se cunoaste in istorie, consecinte tragice pentru avutia si chiar destinul unor popoare intregi din alte continente, mai ales din ce ... Download