... eaza ordinea sociala a sistemului social. In consecinta, devianta este apreciata in mod exclusiv din punct de vedere al exigentelor de ordine si nu al motivatiilor personale ale indivizilor.In pofida criticilor, functionalismul sau structural- functionalismul are o permanenta vitalitate, supravietuind in sociologia contemporana.Paradigma conflictului socialPreluand de la Marx si de la right Mills ideea ca nu consensul social, ci onflictul reprezinta principala conditie a ordinei sociale, punand in competitie grupuri sociale lipsite de resurse economice cu cele care beneficiaza din plin de acestea, teoreticienii conflictului, intre care se numara Leis Coser, Ralf Dahrendorf, John Rex s.a., au adus in sprijinul acestei teze urmatoarele argumenteordinea sociala este emanatia puteri si nu a consensului social, asa cum sustine Parsons, insa cel mai important aspect al ordinei sociale, este reprezentat de conservarea puterii prin intermediul institutiilor de control socialRalf Dahrendorfsistemul social trebuie considerat numai in raport cu situatiile conflictuale existente, de la tranzactile specifice concurentei de piata pana la violenta manifesta, situatii ce tind sa produca o societate pluralista, definita de clasele sociale ale caror interese explica actiunile membrilorJohn Rexconflictele sociale au si un rol pozitiv, contribuind la cresterea ajustarilor intre grupurile sociale, permitand mentinerea lor si prevenirea retragerii unor indivizi din cadrul lorL.A.Coser.In sociologia deviantei, paradigma conflictului social a fost dezvoltata ca urmare a criticismului radical din sociologia americana a deceniului sapte, care a desfasurat ample dezbateri asupra inegalitatii sociale. Printre reprezentantii cei mai semnificativi ai paradigmei conflictului in sociologia deviantei se numara Richard Quinney, Paul alton, Anthony Platt, Austin Turk s.a.Richard Quinney considera ca legea este instrumentul clasei dominante si apreciaza ca sistemul juridic capitalist are ca scop transformarea oricarei conduite care ameninta privilegiile si proprietatea claselor favorizate intr-un comportament ilegal. Quinney a efectuat o tipologie a crimelor infractiunilor in functie de diferentele de putere existente intre clasele dominante si cele defavorizatecrime pradalnice, printre care se numara spargerile, talhariile jafurile, comertul cu droguri si contrabanda, comise de catre indivizii fara resurse in scopul asigurarii necesitatii de supravietuire intr-un mediu dominat de inegalitate socialacrime cu caracter particular, intre care pot fi mentionate omorul, atacul inarmat si violul, savarsite, mai ales, de acei indivizi care sunt abrutizati de conditiile dure ale capitalismuluicrime de rezistenta opozitie, printre care actele clandestine de sabotaj economic si munca facuta de mantuiala, caracterizeaza clasa muncitoare, care alege aceste mijloace pentru a se impotrivi capitalismuluicrime de dominare, comise de catre corporatii, printre care fixarea artificiala a preturilor, incalcarea legislatiei financiare, poluarea mediului etc., care au ca scop mentinerea sistemului existentcrime ale puterii executiveacte de coruptie, savarsite in diferite scopuri, toate avand ca motivatie mentinerea pozitiilor de putere, prestigiu si bunastare materiala.Teoreticienii conflictului apreciaza ca, in toate formele ei, devianta a devenit un raspuns adaptativ la conditiile de viata ale capitalismului contemporan, iar sanctionarea ei are loc in functie de pozitia de clasa, urmarind ordinea sociala inegalitara a sistemului social. Paradigma interactionismului simbolic Teoria etichetarii Societatea americana a intrat in ultimele decenii intr-o faza de dezvoltare care vizeaza o reintoarcere la traditiile europene si, in primul rand, la modelul teoretic eberian cu privire la semnificatiile actiunii umane. Aceasta schimbare de perspectiva se poate sintetiza in urmatoarele idei respingerea presupunerilor prealabile si a ... Download